May 13, 2011 19

Legătura inversă. Țestoasele lui Zgardan

By in idei

Mai am feedback de dat. Tot despre TEDx este vorba. Și eu mă minunez de cantitatea de idei generate pe centimetru de TED. Dar asta-i de bine. Neobișnuit de bine pentru Republica Moldova.

Zgardan

Acuma de rău. Țestoasele au o problemă: oamenii. Care și ei, la rândul lor au o problemă: natalitatea scăzută. Din cauza acestei probleme Alexandru Zgardan nu doarme nopțile. Și ne îndeamnă și pe noi să facem același lucru. Eu în calitate de părinte a trei copii îmi consider misiunea încheiată. Și mă gândesc la ce se poate face altfel.

Alexandru Zgardan

Poate că asta-i o idee prea năstrușnică, dar privind diagramele prezentate de Alexandru nu mă puteam debarasa de o întrebare – ce-ar fi să recolorăm datele problemei? Ca să fie clar pentru cei care nu au văzut prezentarea, am să împrumut câteva idei din ea. Situația demografică cu zece ani în urmă se prezenta aproximativ în fel următor: 5 copii, 10 adulți, 5 bătrâni. (Nu am cifrele la îndemână, dar nu am nevoie de ele pentru a-mi ilustra ideea.) Copiii și bătrânii sunt colorați în roșu, iar adulții – populația economic activă – în verde. Cu alte cuvinte unul verde lucra pentru el și pentru încă unul roșu.

Asta a fost demult. Între timp proporțiile s-au schimbat. Cu scurgerea timpului, lucrurile vor deveni și mai nasoale. Aici nu există nici umbră de îndoială – 4 copii, 8 adulți, 8 bătrâni – e ceea ce ne așteaptă. Cu alte cuvinte unul verde va lucra pentru sine și pentru încă 1,5 roșii.

Și iată care-i ideea mea – trebuie să-i colorăm altfel. Nu cred că există o altă soluție decât să-i facem pe adulți să lucreze mai mult. La urma urmei speranța de viață e în creștere. Înțeleg că problema e că omul bătrân tot bătrân e, chiar dacă trăiește mai mult. Înseamnă că trebuie să cultivăm un mod sănătos de viață și să facem altfel de pilule. Deci așa s-au altfel cenzul de vârstă pentru pensionari tre să urce. Pe rol de „îndulcitor” cred că trebuie să facem ceva și cu copiii. Ei îs puțini și de la faptul că-i vom recolora, mai mulți nu o să devină. Însă cred că e o idee benefică să se încadreze mai târziu în câmpul muncii dedicând mai multă vreme educației. O educație avansată duce la creșterea productivității muncii. În acest mod o să ne permitem să lucrăm pentru încă unul și juma’ fără ca să devenim robi.

Pe scurt: recolorând figurile restabilim raportul de 5 copiii, 10 adulți și 5 bătrâni. Pur și simplu vor fi copiii mai maturi, iar adulții mai bătrâni. Da’ ce să-i faci?

Ce părere ai, Alexandru, e posibil?

P.S. Dacă nu, rămâne imigrația. Dar aici ar trebui să ne obișnuim cu ideea de a deveni și mai „colorați”.


Tags: ,

19 Responses to “Legătura inversă. Țestoasele lui Zgardan”

  1. Sorin,

    consider și eu problema respectivă una extrem de acută. Opinia mea:

    majorarea vârstei de pensionare este o soluție, dar aceasta va oferi doar un mic răgaz, problemele sistemice în schimb NU vor dispărea. Dacă ne uităm ce fac vecinii (și nu numai), soluția reală este reformarea actualului sistem public de pensii, care nu mai trebuie să fie 100% public, ajunge cu solidaritatea între generații. Sunt sigur că știi la mă refer 😉

    Aici este un mic studiu despre fezabilitatea reformarii ”din radacini” a sistemului de pensii: http://www.expert-grup.org/?go=biblioteca&n=120

    • Zenu says:

      Mersi, Adrian. Știu la ce te referi. 😉 Cu siguranță că e nevoie de reformă, mai ales că foarte multe chestii îs croite strâmb în PAYG-ul actual. Însă, indiferent de sistem, rădăcina problemei e raportul dintre salariați și restul. Lucru pe care cel mai convingător l-a ilustrat Vitalie Eșanu la noi, la club: dacă să ne închipuim că un cerc sunt salariații, iar celălalt sunt persoanele dependente, apoi oricare ar fi natura sistemului, mărimea cercurilor rămâne aceeași. Sad but true.

  2. Cristina says:

    Nu am avut ocazia sa vad prezentarea lui Alexandru Zgardan, astep sa fie plasate pe internet inregistrarile video de la Tedx. Totusi, ref la imbatrinirea populatiei, fertilitatea lowest low si consecintele acestora pentru sistemul de pensii PAYG vroiam sa atrag atentia asupra unei cercetari relativ recente (din 2010) care arata ca in tarile care au un indicator al dezvoltarii umane (HDI) foarte inalt, trendul invers dintre dezvoltarea economica a unei tari si fertilitate se schimba, adica fertilitatea incepe sa creasca:) aici gasiti abstractul lucrarii: http://www.nature.com/nature/journal/v460/n7256/full/nature08230.html

    In rest, trecerea la un sistem privat de pensii este una destul de dificila date fiind incertitudinea din tara, neincrederea oamenilor in astfel de structuri si lipsa de momentum/vointa politica pentru a promova o astfel de schimbare.

    Pentru moment cred ca marirea treptata a virstei de pensionare in Moldova este unica solutie citusi de putin implementabila (o solutie desigur short to medium term).

    • Zenu says:

      Privat/public e doar o dimensiune a reformei. Poate fi și public dacă publicul are o încredere mai mare în structurile de stat. În esență se vrea trecerea la un sistem de pensii bazat pe contribuțiile individuale, căci „solidaritatea generațiilor” costă prea scump.

  3. Alex says:

    Pensiile sunt doar una din reflectiile problemei de care am vorbit. In esenta ideea ce o propui este aprig sustinuta de Banca Mondiala, mai ales acum. La fel ideea data este foarte nepopulara cu oamenii care nu prea sunt fericiti, de aia atat timp cat nu avem stabilitate politica sunt sigur ca schimbare nu va fi facuta. Problema demografica are foarte multe laturi si eu imi faceam grija de extinction a populatiei, nu doar pensii. La fel am scris-o si pe FB – intretinerea unui copil si a unui pensionar pentru stat este foarte diferita. Pensionarii sunt mai scumpi si voteaza, copii sunt pe capul parintilor si nu voteaza. Stiu ca suna dur, dar asta e adevarul in Moldova – am impresia ca putine partide isi fac griji pentru copii – mai mult pentru pensionari – sunt o forta (electorala) de temut. DEci lupta pentru ei va fi apriga, iar copiii nu voteaza, deci pot fi uitati…

    • Zenu says:

      Alexandru, o întrebare out of the blue (ca să facem discuția mai interesantă): da de ce să existe atâția oameni? Iaca și țestoaselor le facem probleme. Și în general – suntem mulțișori, nu? 6,2 mlrd.

      • Alex says:

        Sunt de acord ca oameni sunt multi, dar moldoveni is putini… Noi mergem against the stream. De aia atunci cand multi se gandesc la family planning – noi trebuie sa ne gandim la expansiune :). Sau putem sa disparem in curand.

  4. Intradevar, in cadrul sistemului PAYG de pensii statul nu are un hazard moral: ceea ce vrea de la contribuabili este ”work hard, pay taxes, die quick” 🙂 asa se primeste ca o natiune longeviva este nerentabila unui stat bazat pe solidaritatea generatiilor. Deci este un sistem prin definitie deficient…

  5. pardon, am vrut sa spun ca statul ARE un hazard moral 🙂

  6. din contra, într-un sistem bazat pe acumulare (privat sau public), contribuțiile sunt acumulate pe contul contribuabilului, iar în caz de deces acestea sunt oricum transferate membrilor familiei (sau altei persoane la dorință). Deci hazardul moral dispare, pentru că fondul de pensii este obligat să întoarcă ceea ce a primit pe parcursul perioadei active + %, indiferent de longevitate. Într-un sistem redistributiv această funcție dispare… mai mult decât atât, contribuabilii nu au nici un drept de proprietate asupra plăților defalcate în fond… deaceea sa nu ne mire de ce cota salariilor în plic este atât de mare, iar sistemele PAYG sunt atat de ineficiente

    • Zenu says:

      Nu la asta m-am referit. Din momentul fondării, un fond privat se bucură de active foarte lichide (contribuțiile se achită acum) și obligațiuni cu scadență foarte depărtată (pensiile se achită pe urmă). Respectiv, apare tentația de a investi în active riscante căci iluzia oriznontului investițional lung încurajează risk taking. Este și exemplul fondurilor de pensii britanice care au fost foarte populare în anii 80 și în anii 10 au început s-o dea în bară… Dovereai no provereai.

  7. Demiurgius says:

    Nu cred ca sitemul de invatamint prelungit ca o fatada pentru a masca somajul in Moldova este o solutie. Directia dezvoltarii sitemului educational ar trebui sa fie invers,- scurtarea timpului necesar pentru lansarea pe piata cu o imbunatatire esentiala a calitatii de pregatire pina la nivelul “plug & play”. Perioada prelunjita de studii deja lenevesc capacitatile cognitive ale absolventilor si ii instraineaza de la realitatea pietii. Cred ca sunteti deacord cu profilul unui proaspat absolvent: Neincrezut in valoarea proprie, necesar de a fi invatat profesiei in practica, cu asteptari deseori exagerate, etc.

    • Zenu says:

      Depinde de profesie presupun… Sunt joburi tinere și joburi adulte. Dar nu vreau să reduc discuția la această constatare trivială. Vorbind la general – good point!

      • Demiurgius says:

        As reformula “joburi tinere/adulte” in termeni de resurse investite? Mai mult timp in training mai mare investitia – mai mare asteptarea de return. Atunci un Doctor dupa 10 ani investiti ar fi trebuit sa primeasca la final ( pensie) aproximativ, cel putin cit un lacatus care dupa 1 an de training deja este in cimpul muncii si acumuleaza un venit toti acesti 10 ani,- dar cu un salariu mai mic.

        O persoana urmeaza a face o alegere in baza unor criterii economici, un venit mai mic dar imediat sau un potential venit mai mare dar aminat in timp.

  8. Sorin, agree! de aceea trebuie să existe un cadru institutional pe potriva (tinem minte experienta anilor ’90). Spre exemplu in majoritatea tarilor fondurile sunt obligate sa-si formeze portofolii super consevative (low risk/returns) formate din VMS, depozite bancare etc, bine echilibrate. Sigur ca fondurile private nu se vor avanta in derivative financiare 🙂 In plus, sa nu uitam ca activitatea acestor fonduri trebuie sa fie reglementat strict de o autoritate responsabila (banca centrala sau oricare alta). Tocmai din aceasta cauza avem asa putin cazuri de faliment a fondurilor de pensii pe parcursul recentei crize.

  9. Andrei says:

    Noroc,

    dar mie imi este interesant ce se va intimpla, daca nu facem nimic. Balansul natural nu va functiona? Imi rezerv dretul de a gresi 🙂
    Mai putine oi, pina la urma, inseamna mai putini lupi si apoi oile iar se inmultesc, etc.