April 23, 2010 1

Maşina de tocat noutăţi

By in digresiuni

Am fost la Publika.

Parcat, intrat, condus, pudrat, condus, informat, microfonul agăţat, aşteptat, intrat în emisie, salutat, vorbit, salutat, microfonul scos, condus afară.

URMĂTORUL!!!

E o tigaie. Ce ne este servit de pe teleecrane se coace acolo, la foc încet. Acolo e dincolo de oglindă. Nu e mare agitaţie. Se întâmplă foarte multe lucruri, dar oarecum organizat. Fiecare cu rolul său, nimeni nu se calcă pe picoare. Nimeni nu ţipă. De aia zic – la foc încet.

Dar e impresionant acest conveier. Prima mea asociaţie a fost cu un fel de McDonalds specializat în ştiri. Sau, mă rog, o uzină din Detroit. Ideea de conveier e cheie. Modern Times. Şi când stai să te gândeşti, e deprimant… Eşti ca o piuliţă mică, iar faptul că în viaţa adevărată stai de vorbă cu copilul, sau bei o bere cu prietenii, sau cumperi o floare nevestei, sau te ahtiezi după o carte, sau faci curat în grădină – ei bine toate astea la un loc, parcă n-ar avea nici o relevanţă. Căci toate astea nu-s noutăţi. Maşina de tocat noutăţi are o ţeavă de scurgere prin care toate aceste lucruri importante sunt eliminate afară. Iar cutia ne vorbeşte despre altceva.

Mi-am adus aminte de Bendito Machine. Ştiu că am vorbit de ea în altă parte. Dar acum am văzut-o în funcţiune.

S-o mai vedem odată:

Cutia e inevitabilă. Cutia e apocaliptică. Un lucru linişteşte: e pe mâini de nădejde. Căci “ai noştri” sunt deja dincolo. Vitalie, Lucia, Gheorghe, Sergiu… Arată bine. Un pic pudraţi, dar totuşi, bine.

Aşa că relaxează-te. Şi ascultă-i comenzile.


Tags: , , ,

One Response to “Maşina de tocat noutăţi”

  1. […] Eliminarea cerinţelor faţă de capitalul social aprilie 26, 2010 Zenu Lasă un comentariu Mergi la comentarii. Impresiile mai personale despre vizita la Publika se găsesc dincolo. […]