May 31, 2012 Off

Gândaci din toate ţările, uniţi-vă!

By in digresiuni

Gândacul se deplasa pe suprafaţa plană a măsuţei de cafea în direcţia sud-est. Nu era un gândac de bucătărie, era un gândac decent, care-şi câştiga în mod onest existenţa în lumea largă. La o margine de masă şi-a adus aminte că a lăsat fierul de călcat în priză şi a pornit înapoi în direcţia nord-vest. Vouă vi se pare şagă, dar în termeni umani, distanţa parcursă de gândac era de zeci şi zeci de kilomentri. Şchiopăta de o labă. Iar orizontul era foarte departe. În dreptul pachetului de ţigări s-a oprit să citească avertismentul Ministerului Sănătăţii. Era adeptul convins al unui mod sănătos de viaţă, deşi şontâcăia într-un picior. Instructat, gândacul mai schimbă o dată direcţia părăsind suprafaţa mesei de cafea optând pentru partea dorsală a acesteia. Nu l-am mai văzut de atunci. Pe mâna mea s-a aşezat un fluture şi a stat nemişcat până am terminat capitolul din Houellebecq.

Albert Camus  este un scriitor francez care s-a născut în Algeria Franceză. A luat premiul Nobel pentru literatură în 1957. Saint-John Perse  este un poet francez care s-a născut în Guadelupa. A luat premiul Nobel pentru literatură în 1960. Gao Xingjian  este un scriitor francez care s-a născut în China. A luat premiul Nobel în 2000. Jean-Marie Gustave Le Clézio  este un scriitor francez care s-a născut pe insula Mauricius. A luat premiul Nobel pentru literatură în 2008. Michel Houellebecq  este un scriitor francez care s-a născut pe insula Réunion. Va lua premiul Nobel pentru literatuă în 2017.

Unu iunie. Baloanele au urcat în cer croindu-şi drum printre stratus şi cumulus. Cei pentru care clopoţelul a sunat pentru ultima oară au aterizat senin la terasele din România Mică. Au chiuit vehement anunţând plecarea în drumul vieţii. Lucru pe care l-au şi confirmat pe loc prin ciocnirea halbelor de bere. Chin-chin.

Truman Capote a furat povestea a doi ucigaşi pentru romanul care l-a consacrat – In Cold Blood . I-a sedus, le-a aprins speranţa de viaţă, i-a făcut “prieteni”, după care a aşteptat nerăbdător ca protagoniştii să-şi ocupe scaunele electrice ca să pună ultimul punct în ultimul roman terminat. Cu sânge rece pot ucide nu doar criminalii, ci şi scriitorii. Cert e că după ce s-a înfruptat din gloria câştigată, nu a mai putut finaliza nici un alt roman. În cele din urmă a constatat că lacrimile vărsate pentru rugăciunile auzite de Dumnezeu sunt adesea mai abundente decât cele vărsate pentru rugăciunile rămase fără răspuns. Aşa zice filmul “Capote ” (2005) distins cu un premiu Oscar şi multe alte premii secundare.

Matei Vişniec a adus gânduri bune la Librăria din Hol. Poetul din dramaturg s-a copt în bucătăria lui Nichita Stănescu. Nimbul celui din urmă s-a odihnit pe burta celui dintâi. Există poezie pentru a fi scrisă şi există poezie pentru a fi trăită, a constatat Vişniec. În socialism răul era simplu. Îl localiza-i şi te băteai cu el după cum îţi stătea în putere. În capitalism răul poartă mască. Publicitate? Societate de consum? Manipulare din televizor? În sisteme de valori concurente, răul se dă drept bine, iar binele e de nedesluşit sub masca răului. Dar cu cât mai mare provocarea, cu atât mai responsabilă meseria de oracol al cetăţii. Cineva tre să facă şi asemenea joburi, apropo de poeţi. Matei Vişniec a plecat înapoi la Paris. Gândurile bune au rămas la Chişinău. Graţie Editurii Cartier .


Tags: , , ,

Comments are closed.