Posts Tagged ‘călătorii’

July 4, 2012 Off

Sancta Simplicitas!

By in digresiuni

Amărăştenii noştri sunt nişte oameni puri şi inocenţi. Ei nu înţeleg păcatul căci n-au gustat din fructul cunoaşterii. Nu deocamdată. Avertizaţi de Ministerul Sănătăţii, ei stau cuminţi la marginea drumului fără să privească fructul în ochi. “Las’ că ştim noi, zic, moldovenii ca vulpea din fabula lui Donici, fructul nu s-a copt.”  Oameni blajini. …Cuminţi […]

Tags: , ,

September 22, 2007 1

D.C.D.C.?

By in sua

De ce oraşul care nu mi-a plăcut niciodată mă face trist să-l părăsesc. Bănuiesc că îl tratam totdeauna ca o capitală a unui imperiu, un Babel, o Moscovă cenuşie şi lipsită de suflet. Acum ştiu că fac o nedreptate şi pentru capitala rusească, dar asta e… e o chestie personală. E o chestie pe care […]

Tags: , , ,

December 7, 2003 Off

Un arbore îşi plimbă crengile prin vise

By in spania

Până la urmă, cu ce-am rămas? Cum e Toledo pentru mine? Mi-i greu să-l pricep. Mi-a plăcut cum mi-a plăcut Florenţa sau Veneţia. Este absolut autentic ca şi celelalte două! Dar îmi scapă definiţia. Mă surprind gândindu-l separat drept un oraş arab (e ceva în amplasarea absolut haotică a caselor); un oraş evreiesc (şi cred „pe bune” că spiritul lui s-a cultivat în laboratoarele cabaliştilor, alchimiştilor şi misticilor evrei); şi un oraş catolic (săgeata înaltă a turnului Catedralei domină confidentă celelalte culturi. Aceste „oraşe în oraş” se împleticesc ca o bună poveste, se suprapun unul peste altul şi îşi ignoră graniţele impuse, dar nu formează până la urmă un tot întreg. Dar poate ăsta şi este farmecul lui Toledo? Oraşul cu trei avataruri, care te priveşte cu faţa care ţi-i cel mai apropiată… Expresia sefardă a atins, fără doar şi poate, o latură nebănuită a sufletului meu, m-a lăsat să-i văd faţa pentru a o dori şi mai tare. Categoric, domină un suflet iudaic asupra cetăţii. Un arbore sefirotic îşi are rădăcinile aici; arborele îşi plimbă liniştit crengile prin visele oamenilor ceia ce-i totuna cu o rugăciune şi o bucată de rai.

Tags: , ,

September 22, 2002 Off

Călătorind încet din A în B

By in digresiuni

Două citate apropo de acest subiect. Paolo Coelho sfătuia ca pe parcursul călătoriei să intri în discuţie cu străinii căci asta-i unicul mod de a nu te concentra pe propriile probleme şi a nu termina prin a te înconjura de singurătate. Incaşii în drumeţiile lor montane se opreau la popas pentru o zi două nu din oboseală ci pentru ca sufletul să-i ajungă din urmă. Sufletul, vezi bine este antrenat cu alte viteze decât cele ale secolului maşinilor

Tags: ,