Era plăcut să stau aşa privind şi cred că atunci a fost pentru prima dată când m-a pătruns o dragoste nespusă pentru peisajul care mă înconjura. Auzeam fiecare greier şi vedeam cum cărăbuşii îşi fac îndrăzneţ cale printre jungla de iarbă. Ascultam un cuc care număra cuiva anii şi mi se părea că pot să cuprind cu privirea toată abundenţa de viaţă care mă înconjura de parcă m-aş fi înălţat sus de tot unde zboară păsările sau m-aş face mic cât o furnică ca să văd pitica lume a insectelor.
Tags: albini, amintiri din copilărie, bunelul, nirvana, țara minunilor
