April 5, 2011 4

Multiculturalismul

By in eseuri

Citesc io reportajul ăsta din Snob despre Maria Amelie și mă întreb: multiculturalismul – e sau nu e? Maria Amelie e fata unor emigranți din Osetia de nord care au falimentat și au fugit de vendetta creditorilor. Mai întâi în Finlanda, apoi în Norvegia. Refugiați fără drepturi – Rusia nu se califică. Fata ca fata, a învățat norvegiană, a făcut școală, a făcut universitate. Fără pașaport și viză de reședință. Dar cu angajarea la serviciu ce să facă? Căci aici fără pașaport n-ai cum. A scris o carte. Despre viața ei. Despre cum e să fii fără drepturi într-o țară pe care ai ajuns să o consideri a ta. Cartea a devenit bestseller, însă autoarea a fost deportată din Norvegia. Cazul a făcut mare tărăboi. Și m-a pus pe gânduri.

…Mi-am amintit de un interviu pe care Vladimir Pozner îl luase unui intelectual francez. Intelectualul – normal. Înduioșat de valorile civilizației franțuzești. Desigur că libertate. Desigur că egalitate. Desigur că fraternitate. Când au ajuns să discute despre dreptul femeii să poarte burqa, intelectualul s-a enervat. Acolo, la ea în Kabul să poarte. În Paris n-are ce căuta cu drepturile islamice! Aha. Africanii din suburbiile Parisului care au vandalizat cartiere întregi pe motivul că au fost transformați în paria a societății erau și ei enervați. Într-un fel s-au făcut auziți.

…Mi-am amintit de discuția cu un oficial de la Biroul Național pentru Migrație (da a existat și așa instituție în RM). Misiunea ei era să apere interesele refugiaților și să reglementeze statutul imigranților în țară. „Noi urmărim ca nu cumva numărul celor veniți din țări arabe să fie mai mare de o mie. Căci, vă imaginați că azi vine mia, iar mâine vor face moschee în țara noastră!” Așa vedea ea misiunea biroului – să nu cumva să ajungem cu moschei. Că nu pentru asta au luptat strămoșii noștri. Pe urmă a fost ziua orașului, iar etniile au deschis buticuri în stradă. Sirienii făceau o cafea tare bună. Și nu mă deranjează eventuala vecinătate a unei moschei sau a unui chinatown. Eu m-aș plimba cu copiii prin el. la week end.

…Mi-am amintit cum stăteam de vorbă în Spania cu niște bătrânei. „Hijo mío” (fiule), îmi zicea moșneagul, întrebându-mă dacă nu-s din Galicia lor. „Nu vezi că-i străin”, îl corecta nevastă-sa. „Argentino?” nu se lăsa bunelul. Foarte bucuros să afle despre Moldova, moșul mă luă la întrebări despre cum e viața la noi. Foarte simpatici ambii, însă nici Spania nu e paradisul migranților. La angajare în câmpul muncii întâietate aveau spaniolii, apoi latino-americanii. Care se supără dacă sunt numiți sudacas.

Parcă se cere o concluzie aici dar n-am nici una. Multiculturalismul, despre care încearcă să vorbească David Cameron, e și mit și realitate la pachet.

Este mit pentru că acei care-l predică își închipuie că el ține cumva de drepturile tibetanilor în China și nicidecum de drepturile musulmanilor la ei în țară. Pot să facă o conferință răsunătoare la temă, însă clachează lamentabil dacă vecinul lor e de „rea-credință”. Ce să-i faci, pe lângă ideea de „eu” (sociabil, bine-intenționat, deschis la minte) întotdeauna se găsește loc pentru ideea de „noi”, care-i tare ostilă alterității.

În același timp multiculturalismul e realitatea goală-pușcă. Vor francezii sau nu vor, algerienii nu se căra acasă. Și nu devin în mod spontan cucoși galici. E mai complicat aici. Și ireversibil, cum remarcă șugubăț Andrzej Stasiuk în „Fado”:

Planul pentru viitorii zece ani este în linii mari următorul: vor veni țiganii cu șatrele lor și vor face taberele chiar pe Champs Elysées, ursarii bulgarii își vor prezenta trucurile la Kudamul berlinez, ucrainenii pe jumătate sălbatici își vor înființa comunităților lor căzăcești misogine în Valea Padului, la porțile orașului Milano, polonezii beți și bigoți vor pustii cramele de pe Valea Rinului și Mozela și vor sădi acolo tufe de fructe pline cu alcool pur, apoi vor porni mai departe, cântând litanii, și se vor opri abia la marginea continentului, în catolicul Santiago de Compostela, celebrul pentru minunile lui. E greu de spus ce vor face românii cu milioanele lor de turme de oi – caracteristica lor națională este la urma urmelor oieritul, dar mai ales imprevizibilul. Sârbii, croații și bosniacii vor traversa canalul pe pirogi dalmate și vor balcaniza Marea Britanie care, o dată pentru totdeauna, așa cum a dorit Dumnezeu, se va diviza în Scoția, Anglia și Țara Galilor. Locuitorii Letoniei și Lituaniei își vor schimba, rând pe rând, cu meșteșugire identitatea, inducând în eroare opinia publică, obișnuită cu criterii transparente. Slovenii și slovacii se vor da drept locuitori ai Slavoniei, fapt care va duce la disperare toate sistemele computerelor Uniunii. Moldovenii, a căror principală sursă de venit o reprezintă vânzarea propriilor organe, se vor îmbogăți în întregime ca popor și vor aduce la ruină piața mondială a transplanturilor. Iar ceea ce vor face albanezii depășește de tot mintea omenească…

P.S. Postarea asta nu e pentru norvegieni. E pentru moldovenii cu „cemodan, vokzal, rossiya”. Trebuie să ne amintim de „eu” și să facem loc în noțiunea de „noi”. Și așa să trăim.

Tags: , , , , ,

4 Responses to “Multiculturalismul”

  1. Pavel says:

    Multiculturalismul si gradul de accept al acestuia intr-o societate, dupa mine, tine in mod implicit de INTERESUL acelei natiuni….se vor tolera orice gen de manifestari, traditii, obiceiuri, valori etnice, culoare si religie (nu chiar in toate cazurile), atita timp cit toate aceste elemente nu vor manifesta o ingerinta in spatiul intim (adica INTERESUL in contextul ideii expuse)…
    O deductie din observatii empirice 🙂

    • Zenu says:

      Vezi că interesul nu e ca la bancă (siguranță, lichiditate, randament :)). Eu zic că dacă o societate este eterogenă (toate sunt!) cultivarea respectului pentru alolingvi, minorități, oameni de altă religie, e obligatorie. Și lucrurile se schimbă spre bine dacă liderii de opinie pricep ce spun și dau silință să manifeste un comportament corect. La școala mea din Madrid nimeni nu râdea la o glumiță sexistă fiindcă așa erau deprinși – not funny.

      La noi – altă treabă. Iată și Lupu de exemplu. Zice că de ce nu ies heterosexualii în PMAN să-și manifeste drepturile. Elementar – din aceleași motive care-i fac pe milionari să se abțină de la manifestări împotriva creșterii prețurilor – fiindcă nu-i doare…

      …Da, la drept vorbind, nu-i musai ca în rol de trend-setter să fie taman politicieni. Că ei au interese de conjunctură. Oameni de cultură, jurnaliștii – pot face treabă bună și ei. Eventual.

      • Pavel says:

        …in acest context imi aduc aminte de o prima experienta pe care am avuto prin 2001 in contactul cu viziunile lumii occidentale….eram pe vremea aia in clasa a 10-a la un colegiu din Bucuresti, iar in vacanta de vara am plecat intr-un schimb de experienta in UK, fiind finantati de un ONG (ESU) foarte prestigios, unde mai toti membrii sunt batrinei instariti ai Marelui Regat….Am fost de-a dreptul uluit sa constat ca acestia nu aveau nici un soi de complexare sa discute despre gay si alte tematici mai deocheate (deocheate pentru noi bineinteles). Ba mai mult, o familie din acesti batrinei la care am stat vreo 3 zile, prieteneau cu un cuplu de gay si erau foarte incintati, deoarece spuneau acestia ca ei isi dedicau tot timpul doar lor, calatoreau foarte mult, erau extrem de cultivati etc….Cu alte cuvinte, exista un set complex si de alte valori care pot fi valorificate…(desi nu exculud faptul ca acest caz este unul aparte, nu toti reprezentantii minoritatilor constituie un caz atit de fericit)…

        • Zenu says:

          La noi, de la vladică la opincă, lumea încă mai sare friptă de parcă homosexualitatea ar fi o boală contagioasă.

          Sărmanii. Nu că ar fi ceva greșit cu ei, însă felul în care trebuie să meargă permanent împotriva curentului. Poate tocmai de asta ajung Alexandru Macedon, Richard Inimă de Leu, Michelangelo, Leonardo, Walt Whitman, Thomas Mann, Jean Cocteau, Jean Marais, Ceaikovski, Rimbaud, Verlain, Proust, Pasolini, Alan Turing (trag lista de la Erizanu de pe blog că de altfel poate fi lungită după placul fiecăruia).