September 2, 2011 4

Sub prag

By in idei

Poţi fi sărac în foarte multe feluri: sărac cu duhul, îngust la minte, fără prieteni sau, eventual, fără un picior de plai, nemaivorbind de o gură de rai. Însă mai poţi fi şi sărac lipit pământului şi aici ai nevoie de ajutor. Pe limba numerilor a fi “sărac lipit pământului” înseamnă să te descurci cumva (cum?) cu mai puţin de 1015 lei şi 90 bani pe lună. Acesta este pragul sărăciei absolute în 2010. Aproximativ, 1 din 5 moldoveni se află sub prag. Cifra exactă obţinută din sondajul bugetelor gospodăriilor casnice este de 21,9%. Există un prag şi mai nemilos – cel al sărăciei extreme. Conform estimărilor, sub el se află 1,4% din moldoveni, care câştigă, sărmanii, mai puţin de 549,4 MDL pe lună.

Realitatea celor aflaţi sub prag este foarte dură, însă pentru Republica Moldova este un progres remarcabil, dacă pui pe cântar faptul că în 2006 în sărăcie absolută se afla fiecare al treilea moldovean. Pornind de la dezideratul “Moldova fără sărăcie”, este cazul să-l felicităm pe acel moldovean care a trecut pragul. Mă surpinde că nu s-a făcut suficient tam-tam la acest capitol, căci iată-ne (în sfârşit!) aflaţi pe calea ce bună. E vorba de modestie? Hai să vedem.

În nota analitică privind sărăcia în 2010 sunt invocaţi (pe bună dreptate!) trei factori principali care au condus la îmbunătăţirea situaţiei:

  • Creşterea volumului producţiei agricole;
  • Majorarea  preţurilor la produsele agricole;
  • Implementarea reformelor în domeniul asistenţei sociale, prin direcţionarea mai eficientă a prestaţiilor sociale spre cele mai vulnerabile pături ale populaţiei, în special a ajutorului social.

Zic pe bună dreptate, din simplul motiv că sărăcia absolută s-a redus în modul cel mai radical la sate – de 36,3 până la 30,3%. Aceste 6 puncte procentuale s-au hotărât în momentul în care au fost eliminate o serie de bariere la exportul producţiei agricole. Fie că barierele respective au fost auto-impuse în tentativa de a controla creşterea preţurilor la produsele alimentare, fie că au rezultat din politicile protecţioniste ale partenerilor noştri comerciali, efectul economic pe care îl producea erau preţuri artificial de joase pe piaţa internă. Să spunem lucrurilor pe nume: această situaţie nu poate fi categorizată altfel decât în calitate de subvenţie prin care fermieri (săraci) îi sponsorizau pe orăşenii (bogaţi). Un caz clinic de eşec al reglementărilor. Înlăturarea lor, precum şi negocierea unor termeni comerciali favorabili producătorilor autohtoni, au persmis economiei de piaţă să echilibreze balanţa. Deci se poate?

Tags: , ,

4 Responses to “Sub prag”

  1. octav says:

    mersi mult, chiar ma intreb deseori cum mai stam cu procentajul saraciei. dar cum e situatia in tarile vecine? cat de “mai bine”?

    • Zenu says:

      Comparaţiile internaţionale sunt mai dificile şi asta din cauza că fiecare ţară îşi stabileşte pentru sine definiţia “săracilor lipiţi pământului”. Şi în America sunt săraci, chit că s-ar putea să câştige mai mult decât un salariu mediu în economia naţională. Comparaţiile internaţionale se fac în funcţie de procentajul populaţiei care trăieşte din mai puţin de $1,25 pe zi. Datele sunt fragmentate şi ultimele-s pentru 2009. Vezi o listă de referinţe aici.

      • Nina Orlova says:

        Sorin, din cate stiu, deja de mai mult timp pentru comparatii internationale in domeniul saraciei se utilizeaza un “threshhold” de minimum 2 USD pe zi, ca standard minim de consum. O alta chestie este sa facem analiza in cadrul Household Budget Survey care este procentul din venitul lunar ultilizat pentru procurarea alimentatiei. Daca vrei un aspect calitativ ar fi si Nr de kilocalorii consumate pe zi, deoarece cu insaracirea popuatiei dupa falimentul URSS s-a produs o degradare rapida in calitatea alimentatiei: painea si catrofii au substituit carnea, ouale, produsele lactate in hrana zi de zi a oamenilor.
        Un alt comentariu – daca privesti rapoaretele Bancii Mondiale asupra saraciei in RM din 2005-2006 paremi-se ca ei raporteaza foarte fericit ca saracia a scazut dramatic in Moldova, am dubii mari ca WB ar recunoaste in 2006 ca 30% din populatia Moldovei erau in saracie extrema.

        • Zenu says:

          De acord, în referinţa indicată sunt cifre privitor la 1.25 şi la 2 dolari pe zi. Nu ştiam care din aceştea doi e mai frecvent utilizat.

          Ref. la celălalt comentariu. 30,2% este rata sărăciei absolute (nu extreme!) în 2006. Datele sunt din acelaşi Household Budget Survey în baza căruia s-a scris această notă analitică – nu cred că BM operează cu alte cifre. Prin anii 2000 sărăcia absolută a fost se pare de circa 79% – aici e cazul scăderii dramatice, care chiar e dramatică căci s-a realizat în mare parte pe seama migraţiei.