Acuşica vine momentul adevărului când rectificarea bugetului public va reprezenta un exerciţiu de maturizare a noii guvernări. Merg în întâmpinarea celor de la AŞM şi clarific poziţia mea faţă de o serie de cheltuieli zise “prioritare”. Ca să nu mă întrebe ce am de mă iau de ei.
Nano-zen
Nanotehnologiile. Un cuvânt care te îndeamnă să bagi mâna în buzunar şi să scoţi din el ultimul salariu. Cu nanotehnologiile nu ai cum să o dai în bară. Ţine de viitor, fireşte. În mintea moldoveanului se cofigurează un proiect futuristic. Tokio, Abu Dhabi şi Silicon Valley rămân într-un ev mediu obscur şi lipsit de vlagă. Noi suntem învăluiţi de lumină.
Ai prins ideea. Un “ceva” pe care nu-l înţelege nimeni dar care beneficiază de un PR foarte bun. Un brand cu care este adormită vigilenţa noastră. Nani-tehnologia este termenul adecvat în umila mea opinie.
Mă simt provocat. Ce zice Wiki?
Nanotehnologie este un termen colectiv pentru dezvoltăriile tehnologice la scară nanometrică. În sens larg, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie al cărei rezultat finit e de ordin nanometric: particule fine, sinteză chimică, microlitografie avansată, ş.a.m.d. Într-un sens restrâns, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie ce se bazează pe abilitatea de a construi structuri complexe respectând specificaţii la nivel atomic folosindu-se de sinteza mecanică. Structurile nanometrice nu numai că sunt foarte mici, ajungându-se chiar până la scara atomică, dar ele posedă unele proprietăţi total deosebite şi neaşteptate, în comparaţie cu aceeaşi substanţă luată la nivel macroscopic.
Mai zice Wiki şi despre utilizarea nanotehnologiilor în prezent:
- lacuri de automobile cu calităţi superioare (rezistente; autorefacere la zgârieturi; cu darea în folosinţă încă din anul 2003)
- oglinzi retrovizoare care nu orbesc
- ferestre auto pe care apa nu condensează
- ferestre transparente pe tavanul auto care produc curent electric; altele care se întunecă după dorinţă
- îmbunătăţirea proprietăţilor materialelor de lucru
- substanţe adezive (lipiciuri) care, supuse de ex. la microunde, permit şi dezlipirea fără probleme a două piese metalice
- pneuri auto cu calităţi îmbunătăţite prin reducerea frecărilor interne
Îmi dau imediat seama că toate cele enumerate reprezintă domenii în care excelează economia ţării. Lipseşte, fireşte, industria de automobile, dar de materiale de lucru nu ducem lipsă. Importate ce-i drept, dar ce contează asemenea nimicuri?!
Încotro bat? Încoace:
Bugetul public nu este pentru orgoliul naţional, ci pentru lucruri palpabile care aduc un beneficiu ţării. Dar chiar şi în cazul când avem nevoie de cercetare într-un domeniu pe care-l credem cu potenţial de competitivitate, nu e cazul să legăm banii cu fundiţă şi să-i dăruim Academiei. Anunţăm un tender pentru comanda de stat şi mai vedem cine-l câştigă. Sper să fie o universitate, dar să-şi facă cinstit oferta.
Legea ne obligă să sacrificăm anual câte 1% din PIB pentru AŞM. În momentul când banii se duc pe apa sâmbetei, putem constata cu regret că PIB-ul a crescut în loc de 8%, doar cu 7%. Sau în loc să scadă cu 7%, a scăzut cu 8%. Trebuie să învăţăm ştiinţa asta înainte de a aborda nanotehnologiile.
În caz contrar vom continua să sponsorizăm ambiţia personală a cercetătorilor moldoveni care-şi vor vinde fericiţi brevetele în domeniul nanotehnologiei în ţările avansate. Şi vom participa astfel la propăşirea Japoniei, Americii, Germaniei. Warum nicht?
Tags: finanţe publice, nanotehnologii, noua guvernare, orgoliul naţional, știință
“În caz contrar vom continua să sponsorizăm ambiţia personală a cercetătorilor moldoveni care-şi vor vinde fericiţi brevetele în domeniul nanotehnologiei în ţările avansate. Şi vom participa astfel la propăşirea Japoniei, Americii, Germaniei.”
Oho. Nu va citesc de foarte mult timp, dar credeam ca sunteti mai realist. Se potriveste foarte bine pasajul de mai jos:
Relax, sunt realist. Dacă nu s-a notat tonul ironic vizavi de Tokio, Abu Dhabi şi Silicon Valley, este pentru că ați citit pe diagonală. (Pasajul din Ilf și Petrov e super!)
Am inteles ca erati un pic ironic. Dar mi se pare totusi amuzant ca mai toti cei care discuta aici cred ca la ASM se intampla ceva magar si vag, dar util (e.g. teleportare cuantica, brevete nu stiu de care ). Toata institutia (+scoala, universitatea) a devenit o mare farsa.
OK, îmi dau seama că savanţii profită de pe faptul că colegii lor din executiv nu vorbesc acelaşi limbaj. Şi că în privinţa meritelor pe plan internaţional situaţia e niţel umflată. Dar, n-am acces la o analiză în profunzime, de aceea operez cu propriile lor argumente.
ups, typo, “macar si vag”
Chiar nu e nicio şansă că AŞM să salveze ţara? 🙂
ca studenta a universitatii ASM mi-a fost prezentata anul trecut o serie de lectii despre academie. Furdui Teodor,vicepresedinte al ASM a spus printre altele ca ASM e o institutie mai degraba autonoma, adica acei 1% (si ala incomplet) din PIB pentru AŞM sun doar o parte din bugetul acesteia, ea supravetuind si din investitii si proiecte straine. Asa ca revendicarea acestor bani e o nimica toata, mai ales ca este folosita ca strategie de dezvoltare a stiintei (ni s-a aratat o paralele intre investiile in stiinta in tarile tehnologic avansate si la noi), dorindu-se o crestere a acestui procent din PIB. Investile straine sunt facute si penru a scoate oamenii nostri de stiinte din vise utopice si de a gandi unde se pot aplica respectivele cercetari, caci, fii sigur, stiinta este, nu exista aparate destule, materiale s.a.m.d… Ce sa zic, eu am lucrarea de teza e la teleportare cuantica, dar pur teoretic caci nu am cu ce a studia fenomenul dat..
Apropo, aceasta autonomie a fost obtinuta prin conlucrarea cu V.Voronin, care mai e si a fost numit doctor habilitat in stiinte politice ;). Sefii il adora(u)
Să mă lămuresc și eu – consideri, deci, că 1% din PIB e OK pentru o „instituție mai degrabă autonomă”? Căci n-am înțeles prea bine.
Pentru teză, felicitări – când vei lucra la Zern să nu uiți să trimiți o șampanie contribuabilului moldovean 😉
P.S. Sorry, pentru tonul răutăcios. Discutăm doar. Dar investițiile străine nu pentru asta sunt făcute – ia-o de la un economist 🙂
1.adica <1% e destul de putin in comparatie cu procentele (si evident banii) investiti in stiinta de catre alte tari. Nu incerc sa pun stampila pe astea ca iti scriu doar din cele auzite, nu am gasit pe google (sau nu am cautat prea bine) cifre care sa demonstreze ideile lui Furdui. Oricum, de vrei stiinta bune, treb sa dai din coate, mai ales dupa o perioada de stagnare prin care a trecut. Acu ASM abia incearca sa reinvie si sa reformeze ce a fost candva. pacat ca mai toti sunt batrani pe acolo, tinerii cu 400 lei nu se multumesc…
2. "investițiile străine nu pentru asta sunt făcute" – vorbeam de fapt de efectul adveraa al investiilor straine, unul destul de banefic savantilor nostri 😉 caci evident nu pt asta sunt facute
Dragă, Ceziceu:
522 milioane lei (atâta s-a bugetat pentru știință și cercetare în 2009) e mult. Și e aproximativ 1% din PIB.
Dacă acești bani ar fi destinați burselor de studii pentru cercetători, nu m-aș crampona. Însă mare parte din această sumă sunt overhead /cheltuieli administrative – clădiri, liceu, universitatea AȘM.
În alte țări, investițiile în știință sunt mai mari, e adevărat, însă nu din surse publice (asta o țin minte din raportul SCERS). Firmele private investesc în R&D – astea se numără. Japonezii achiziționează tehnologii pe care le dau ulterior în exploatare, scurtând la maximum ciclul de producție.
Noi, moldovenii, dorim să ajungem la toate singuri – asta costă!!!
Însă mare parte din această sumă sunt overhead /cheltuieli administrative – clădiri, liceu, universitatea AȘM.
Draga Madrizen.. NU, fara “draga” , caci intr-o atmosfera cat de cat oficiala si inca una de disputa, cuvantul respectiv suna mai degraba a dispret decat a binevointa.
Deci…ca economist stii ca o afacere sa mearga si sa produca ceva (bani sau produse) trebuie investitii. Dupa ce am obtinut independenta, in haosul de dupa de cativa ani stiinta a fost nu pur si simplu abandonata, ci furata, distrusa de capacitatile tehnice ale sale. Acum incearca a se restaura claddirile respective (si te asigur ca e foarte strasnic acolo), de a cumpara diferite aparate si de investi in viitor. Liceul si Universitatea nu au fost create de dragul frumusestii numelui, ci pentru a intineri masa savantilor, care are in mediu ~70 ani. E pur si simplu e necesitate daca vrem “nano”-stuff la noi in tara.
Altceva, desigur, in practic. Nu infirm totusi ca ar fi si o spalare de bani… Well, ceva rezultate totusi sunt…
Apropo, de ce limitezi domeniul stiintei doar la fizica? Academia mai are si Chimia, Biologia, arheologia, Istoria si muuulte alte stiinte, care nu sunt “hranite” la fel.
Pur si simplu am impresia ca doresti ca un copil sa inceapa deodata a vorbi metafore, uitand ca trebuie mai intai sa inceapa a vorbi… Si fii sigur, capitalismul fie va schimba mentalitatea savantului spre produse palpabile, fie il va inghiti..
Apropo, daca tot vorbesc despre capitalism, pe facebook am vazut o gluma-adevar:
Oamenii de stiinta mai mult investesc in elaborarea produselor de marit sani si erectii decat in lecuirea bolii Alzheimer, ceea ce inseamna ca vom avea in viitor batrani cu sani tari si erectii lungi , dar nu isi vor aminti pentru ce le servesc 😉
Dragă?Nici urmă de dispreţ acolo (Nu-s un “dur” :)) Dar dacă vrei să şterg “dragă”, mă conformez. 😛Am auzit că lucrul ăsta se întâmpla prin 2006-2007. Acum tot se restaurează? E şi mai grav decât am crezut.
E o afacere? Mă bucur că admiţi asta. Dacă e pe bani privaţi, nu mă interesează cum sunt folosiţi. Dacă e pe bani publici, vreau să am o idee clară despre randament. Pe când să aşteptăm beneficiile? Sau când e vorba de ştiinţă, nu mai discutăm raţional?
Whatever. Nu scriu pentru copii pe Madrizen.
cladirea in care activez abia anul trecut (2008) a inceput a fi renovata 🙂
pai am pomenit mai sus de asta, practic lucrurile merg altfel, proiectele incepute, rar au un rezultat finit, fizic din mai multe cauze, printre care si pishologia savantului sovietic, mult prea utopic si putin practic
Stiu, a fost o metafora, nereusita se pare. Nothing but high expectations… 🙂
ceziceu cu Alzheimer ai dat-o n bara.. Cum ma mai scris si pe facebook, e o boala a bogatanilor.. si unde se investeste maaaasiiv si sunt foarte putine cazuri… spre deosebire de africa unde sunt boli mult mai grave.. si nimeni nu investeste deoarece e saracie lucida.
pai asta e si problema stiintei “capitaliste” :), atat de mult se doreste un rezultat econimic, palpabil, incat se ingora foarte multe domenii ce merita a se cerceta. O fi conspiratie sau nu, dar vaccina contra Hiv-Sida nu a fost gasita caci, dupa unele pareri, e profitabil sa ai oameni bolnavi in situatia cand medicamentele de mentinere in stare de control a bolii fiind multe si toate scumpe.
Dragă Sorin,
Îmi pare foarte rău să te contrazic, dar eu nu văd viitorul Republicii Moldova fără nanotehnologii, în special implementarea teleportării cuantice mi se pare direcţia cea mai prioritară a dezvoltării ţării noastre.
Astfel, consider că acel mizer 1% din PIB care se acordă AŞM trebuie cel puţin triplat, pentru a corespunde necesităţilor tinerilor cercetători şi a savanţilor din domeniul nanotehnologiilor.
De asemenea, propun alte 2% din PIB să fie investite în cercetătorii noştri pentru a putea vinde brevete peste hotare, astfel asigurîndu-le un cadru comod de activitate. Nu contează că nu vom primi nimic din aceşti bani cheltuiţi, în schimb vom fi cu sufletul împăcat că avem ştiinţă.
De asemenea, sunt indignat că cercetătorii noştri încă nu au descoperit metode autohtone de mărirea sînilor şi prelungirea erecţiei. Poate nu sunt suficient finanţaţi?
Ca să-l parafrazez pe Posmotrel: “Ту щи, Brutus?”
Ţinând cont că locuim în Ţara Finilor, sintagma nanu-tehnologii sună la fel de reuşit. 🙂
Россия должна стать одним из мировых лидеров по использованию нанотехнологий в науке и промышленности. В ближайшие пять лет государство готово потратить на это 318 миллиардов рублей. Об этом, выступая на открытии второго Международного форума по нанотехнологиям, заявил президент Дмитрий Медведев.
Irelevant. Rusia, spre deosebire de noi, are tot lanţul valoric – resurse naturale, industria automobilelor, cosmonautică, bombe… :I
Madri, din spirit colegial si vechi conflicte neuitate, Mihai Bologoan mi-a ironizat mesajele 🙂 , ceea ce ma duce cu gandul ca eu totusi pot accepta o critica caci mesajul sau imi spune ca nu am fost inteleasa. Deci :
procentul de PIB e destul de motivat, dar asta doar teoretic, caci oamenii ce manevreaza cu banii sunt flamanzi de ei, iar savantii nostri inca nu sunt gata de a gandi economic, ceea ce nu e intotdeauna asa de bine totusi 🙂 Cu mai multi sau mai putini bani situatia stiintifica totusi nu se va stabiliza, anume din cauza factorului uman 😉
Okidoki.
Totuşi n-am auzit răspunsul – când va începe ştiinţa să aducă beneficii contribuabililor moldoveni? Sau asta e – după stabilizarea factorului uman?
P.S. Mă interesează părerea ta, nu garanţiile din partea AŞM.
da, si se va intampla asta dupa cateva generatii, odata ce in stiinta oamenii sovietici vor fi inlocuiti de cei cu o gandire orientata spre profit economic
ps. numai primul comentariu a fost un citat, restul imi apartin 🙂
Există o alternativă. Se cheamă “stop şi de la capăt”. Adică, stop cheltuielilor nejustificate şi de la capăt de pe băncile universităţii acolo unde ştiinţa e la locul ei. Aşa cred. Sincer.
doar ca “la capat” stiinta nu se face. se preda de frumusetea rapoartelor