May 28, 2011 Off

Legătura inversă. Angoasele lui Vincent

By in idei

Mai țineți minte de TEDx Chișinău? Mda… a fost… ecoul lui și-acuma este viu.

Deci vorba-i despre angoasele lui Vincent Noth. Celălalt Vincent, olandezul într-o ureche, zis Van Gogh, avea altfel de angoase. La Van Gogh pictorul, cu cât mai profundă era angoasa, cu atât mai dramatice-i ieșeau culorile. Și era fenomenal ceea ce făcea. Un 3D spiritual. (Eram la București ivitat la o nuntă și stăteam în casa unui intelectual. Avea o bibliotecă formidabilă și tablouri tunisiene pe perete. Mi-am ales de pe raft corespondența dintre Vincent și Theo și am jubilat. Atâta tandrețe, atâta considerație, atâta profunzime…)

Dar să revenim la…

Noth

Vincent Noth

O chestie asupra căreia a stăruit Vincent Noth este faptul că plictiseala este un semn de neliniște sufletească, o angoasă a prezentului. Dacă vinovăția este anxietatea fixată asupra trecutului, iar frica este anxietatea asociată timpului viitor, apoi plictiseala este o anxietate legată de prezent.

Plictiseala – când te apuci de mai multe lucruri în același timp. Vrei să faci ceva, apoi renunți și faci altceva și tot așa mai departe. Cauți plăcerea imediată. Noul îți produce o ușoară senzație de juisanță, dar nu te satisface pe deplin. Cauți altceva nou. Și tot nu ești satisfăcut pe deplin. Deci asta e plictiseala. Faptul că, în fond, habar nu ai ce-ți dorești. Soluția? Dig deeper. Renunță la plăceri imediate în favoarea unor lucruri care necesită efort, dedicație și timp. Realizarea lor anihilează plictiseala din rădăcină. Așa zice Vincent Noth.

Dar care este lucrul care necesită timp și efort pentru care vrei să te dedici? Vincent Noth nu zice nimic la acest capitol. Don Juan (al lui Carlos Castaneda) zice că toate drumurile sunt la fel. Vin de nicăieri și nu duc nicăieri. Reiese că nu contează cărui lucru să te dedici? Ba contează. Don Juan zice să-ți pui o întrebare simplă: drumul pe care mergi are inimă sau ba? Dacă are, călătoria e ușoară. Dacă n-are – renunță la el.

Inimă? Drum? O metaforă sofisticată, însă atunci când o aplici în practică, întrebarea funcționează fără greș. Dacă faci ceva ce nu-ți aduce împlinire sufletească, lucrezi în silă. Te necăjești și te plictisești.

Dacă nici asta nu funcționează, există o soluție și mai simplă. Fă ceva util. Vara când eram copil și mă plictiseam, mi se dădea mătura în mână și urma să fac ordine în ograda bunicăi. Nici o șansă să te eschivezi. Dar nici nu era cazul. Măturatul ogrăzii era o activitate practică care mă captiva. Lucram toată ziulica. Iar seara când vedeam ograda luminată de curățenie mă simțeam tare împlinit.

Ai prins ideea? Anxietate. Măturatul ogrăzii.

P.S. Vincent Noth este voluntar în Peace Corps. Stă la Cahul. Într-un anumit sens ceea ce face e „măturatul ogrăzii bunicăi”. Nu-i așa, Vincent?

Tags: , , , , , ,

Comments are closed.