April 10, 2011 Off

Revoluția Twitter. Epizodul #X

By in digresiuni

Поверить в Египет, Snob #02 (29) март 2011 / 10:07 / 16.03.11

Socot în minte: Belarus, Moldova, Iran, Tunisia, Yemen, Egipt, Libia… Nu am văzut toate epizoadele. Dar am impresia că am văzut tot serialul.

Uite, citesc acest reportaj din Snob despre Revoluția Facebook din Egipt. Twitter, Facebook – egiptenilor nu le place să se numească așa. Twitterul e doar o unealtă în vogă. Merg și SMS-urile la o adică. E drept că nu așa rapid. Ei zic că e revoluția tinerilor. Care cer libertate. Care s-au săturat de dictator. Care vor ca țara lor să fie altfel.

Libertate carevasăzică? Serialul ăsta nu e tare creativ. La ei Mubarak, la noi Voronin. La ei Tahrir, la noi PMAN.

La noi au fost vandalizate batimentele, la ei au făcut praf băcăniile. La noi a fost aprilie. La ei a fost februarie.

Ei: plini de speranțe, griji, incertitudini. Va ține? Vor veni fundamentaliștii? Să rămână în Egipt? Să-și vadă de treabă? Ce urmează?

Cunoscute senzații, nu-i așa?

Le spunem noi ce urmează. Vor pune o piatră memorială în Piața Tahrir. Vor cânta imnul. Nu se vor lămuri cu vandalii. Nici cu torționarii. Vor eșua să aleagă președinte. Vor anunța reforme. Apoi vor anunța noi reforme. Vor merge la compromisuri ca să nu vină islamiștii la putere. Apoi se vor consolida de nevoie ca să nu re-vină Mubarak la putere. Unii o să spună că pe vremea lui Mubarak a fost mai bine. Alții se vor încăpățâna să creadă în viitor.

Cu inșallah vor avea presă mai liberă. Nu totalmente liberă, căci chiar dacă se eliberează de o cenzură, vine alta în loc – cea a audiențelor. Dar tot e spre bine. Nu vor avea un viitor garantat, dar vor avea o șansă să participe la edificarea lui. Și asta nu e puțin.

Sorry pentru spoiler la egipteni. Revoluțiile sunt contagioase. Variante sunt puține. Cu cât mai arongantă dictatura, cu atât mai violent răbufnește. Cu cât mai cruntă e răfuiala, cu atât mai aprigă rezistența. Revoluțiile întotdeauna câștigă. Dacă nu câștigă nu se califică pentru denumirea de revoluții. Sunt trecute în arhivă sub denumirea de mitinguri de protest alimentate de forțe malefice din exterior. Sau de grupări decadente din interior. Ce anume câștigă revoluțiile nu e negru pe alb, dar o schimbare se produce. Deseori de formă, rareori de conținut.

Mă gândeam la șirul ăsta de revoluții. Globalizare bre! Deși la sfârșitul anilor ’80, revoluțiile care au răsturnat comunismul tot lanț se țineau. Și la începutul secolului XX tot a fost o serie. Iar în 1848 toată Europa dănțuia polca revoluțiilor.

Însă și rețelele de socializare au un rol de jucat în această mizanscenă. Ceva va să se schimbe în mod cardinal. Contul de pe facebook va fi bultetinul de identitate. În loc de alegeri vom da like la președinți. Îi vom laikui pe alții imediat ce ăștea vechi vor fi eliminați din top news. Ei se vor bate pentru like-urile noastre. Vor vrea să facă bine? Sau vor vrea să câștige like-uri? Pentru acest viitor încă nu a apărut un George Orwell. Ceva-ceva se conturează la Sorokin, dar nici el nu l-a descifrat pe de-a-ntregul. Așteptăm epizodul cu Federația Rusă. Așteptăm epizodul cu China.

Mai vedem. Până una alta, like la libertate.

Tags: , , , , , , , , ,

Comments are closed.