July 20, 2010 8

Malovata Mon Amour

By in digresiuni

Totalurile unui sfârşit de săptămână: nişte osanale pe linie de serviciu, un kilogram de mojitos ş-un deget tăiat, niscaiva şlivoviţă, gin, un râu de bere, cârnăciori, frigăruie. Într-o mână un stacan de bere, în cealaltă Julian Barnes cu nişte povestiri despre dragostea după optezeci. La laptop – 29 de minute din Malèna (2000). Monica Bellucci e o îngeriţă; privesc bucata rămasă acasă (pardon de rima neintenţionată). Sardine, păstrăv şi somon. Şi cahors cu tonic şi limete. Toasturi scurte, pentru fete. (M-am sculat pe-un picior poetic). Unul şi pentru băieţi. Domnul Fălăcit află că rechinaşii adoră supa cu teftele. Celălălt domn Fălăcit rezistă tentanţia de a trage un pui de somn sub copacul de lângă foişor.

Testez apa Nistrului cu extremităţile. E caldă. Duşul rece aduce izbăvirea pentru exact 10 minute.

Treaba cu mojitos: Cauţi şapte băutori. Tai limetele – atenţie la degetul gros! Storci limetele în shaker. Ciupeşti frunzele de mentă. În shaker cu ele! Presori zahăr, de dorit brun. Torni rom cu mărinimie. De preferat Habana Club, dar merge şi ăl jamaican. Treci la spaniolă că aşa-i mai sadea. După câteva rânduri toată lumea începe să înţeleagă. Sergentul Garcia e martor. Pa’ bailar, deci.

Treaba cu Julian Barnes.  Colecţia cu povestiri se întitulează “Tristeţi de lămâie“. Unsprezece povestiri despre el amor cu octagenari. Divorţul la 81 de ani. Certuri la un cuplu de gay melomani. Dragoste platonică pe pat de moarte. Flirt epistolar într-o casă de nebuni. Etc.

Foarte fine şi ironice toate. Lumea trăieşte – asta e ideea cred. N-am mai citit Barnes de-o vreme. E savuros să revin. “Papagalul lui Flaubert” şi “Istoria lumii în 10 ½ capitole” au fost devorate cu peste un deceniu în urmă. Iar “Anglia, Anglia” a fost o re-vizită pasageră. Rămân o vreme cu Barnes. Într-o mână. În cealaltă mână – un stacan de bere.

La Malovata e arşiţă. La fel ca şi pe malul drept. Câinii moleşiţi nu aleargă după os. Între timp Angela Merkel (zic “între timp” şi-mi aduc aminte de scena din desenele animate cu Wrungel “а в это время в замке”… oare ce se întâmplă la Zamka?), deci între timp Angela Merkel face târgul cu Medvedev. Regim liberalizat de vize pentru ruşi în schimbul luării tălpăşiţii din Transnistria. O ofertă mai mult decât generoasă. Medvedev face contabilitatea în minte. Vreau să mă asigur că traducerea nu exagerează condiţiile ofertei. Se pare că nu. Dar ce vor transnistrenii? În trecere pe lângă un chioşc de ziare, rezist tentaţiei de a procura un gazet nistrean. Rezist din cauza că nu am ruble cu suvorov. Iar coroana lui Ştefan e valabilă doar pentru cognacul de la Kvint. Naşpa.

La ştiri auzim despre Transnistria doar în contextul “problemei”. Asociată cu un oarecare format al negocierilor. Asociată cu Angela Merkel.

Disociată de transnistreni. Dar oamenii ăştea ce probleme au? Au şi ei inflaţie? Au şomaj? Au pensia mică sau mare? Au SND? Au migraţie? Eu nu ştiu. Uneori mă gândesc că şi noi suntem “transnistrenii” românilor. Ne facem iluzii, dar în realitate suntem alienaţi. La fel cum i-am alienat pe transnistreni.

Mda…

Tags: , , , ,

8 Responses to “Malovata Mon Amour”

  1. molo says:

    cred că satul se numește Molovata. http://www.dubasari.md/primarii.html
    în rest, vă urmăresc cu interes blogul 🙂

    • Zenu says:

      Ai perfectă dreptate. Dar având monamurul respectiv o istorie lungă de mai bine de zece ani, continui să-l numesc aşa cum m-am obişnuit. Să nu fie cu supărare, stimaţi molovăteni. 😉

  2. Natalia says:

    Sorine, m-a miscat ultimul aliniat – foarte bine spus. Cred ca merita un post separat; ma tem sa nu se piarda in visurile despre un week-end la Malovata!

    • Zenu says:

      De acord, cred și eu că e o temă de discuție aparte. Dar fiind acolo și trecând pe acolo – e inevitabilă constatarea.

  3. Oxana says:

    sa le trimitem lui Medvedev si Merkel un mojitos dupa receta de mai sus si garantat vor bate palma 🙂

    • Zenu says:

      Merkel e pe cale să-și termine cancelaratul și se gândește la viitorul job. Care în eventualitatea unui blitzkrieg transnistrean ar putea fi un super-post la ONU sau EU. Gândurile lui Putin (în momentul când Medvedev amuți-se) erau mai perfide: Gazprom sau Rosneft, ce să-i oferim???

      Mă tem că un singur mojito nu va produce miracolul.

  4. angela says:

    merge si cachaca. 🙂
    si gheata tre sa fie taiata ca in Basic Instinct.

    facem si caipirinha, fara frunze de menta da cu Merkel gandindu-se la transnistreni.

    degetele taiate sunt ale noastre mai mult decat ale lor. ai dreptate

    • Zenu says:

      Chiar… de caipirinha cum am uitat? Dar tre de luat lecţii de la Sharon Stone dacă vrem degetele-ntregi. 😉