June 29, 2011 21

„Fişca” noastră

By in digresiuni

Japonezii au aşa o „fişcă”. Lor le pare rău să concedieze oamenii care au lucrat 40 de ani pentru corporaţie. N-ai ce le face. Se înduioşează enorm şi în loc să-i trimită la pensie le dau un job a cărui valoare adăugată este efectiv egală cu zero. De exemplu, instituie poziţia de gardian care nu face altceva decât să salute şeful atunci când maşina acestuia intră în sau pleacă din parcare. Bătrânelul are uniformă drăguţă, zâmbeşte senin, face plecăciuni şi atât. Pentru aceasta încasează un salariu simbolic. Şi se consideră parte a corporaţiei – familia mare fără de care nu poate vieţui liniştit. Mila pe care o manifestă corporaţiile japoneze reduce din dividendele acţionarilor, însă, atât timp cât aceasta este o cutumă socialmente acceptată, nimeni nu face mare haz din acest lucru. – Sănătate, şefu’!

Grecii au o „fişcă”. Le place să trăiască bine. E vară, e soare şi viaţa e frumoasă. Dar viaţa frumoasă costă. Statul se împrumută şi plăteşte. Pentru salariile bugetarilor (cât? câţi?), pentru biserici, pentru şefi de instituţii publice umflate cu personal şi cumătri de serviciu. Valoarea adăugată a acestora este incertă, însă acest lucru nu a deranjat pe nimeni atât timp cât creditele erau ieftine, iar PIB-ul – în creştere. Grecii erau fericiţi. Între timp, s-a întâmplat criza financiară. Creditele s-au scumpit. Viaţa s-a sluţit. Statul a dat să strângă cureaua, iar grecii au răbufnit. Acum iau cu asalt Ministerul Finanțelor.

Moldovenii au o „fișcă”. Le place să pretindă că trăiesc bine. Fiecare al cincilea moldovean e în Rusia, Italia sau Portugalia. Mesele sunt pline. Școlile sunt goale. În școlile goale sunt un pumn de elevi. Și câte un profesor de fizică, unul de chimie, unul de matematică, unul de limbă și literatură română, unul de istorie și unul de geografie. Un paznic, un director și o contabilă. Și o notă de plată pentru consumul de energie electrică. Învățători sunt mai mulți decât elevi, însă ei nu pot fi coincediați. Chiar dacă există soluția școlilor de circumscripție și autobus la portiță pentru elevi. Căci nu ne șade bine să concediem învățători, nu-i așa?

Japonezii sunt mai bogați decât noi. Grecii sunt în stradă. Noi, moldovenii, ce facem?

Sănătate, șefu’!

Tags: , , , ,

21 Responses to “„Fişca” noastră”

  1. Damian says:

    roadem “suharişi”

  2. xlaonis says:

    “Noi, moldovenii, ce facem?” — continuam sa ne dam cu parerea pe bloguri 🙂

  3. Eugen says:

    Scolile noi le inchidem ca si gradinitele in anii ’90 pentru “a mari eficienta”. Cred ca e de prisos sa spun ca sa gasesti un loc la gradinite in Chisinau, Cahul si alte orase e mai mult de cit dificil si fara “o multumire” nu se rezolva treaba.

    Eficienta trebuie marita de la tov. care au jeep-uri cu salariul de 3000 de lei.

    • Zenu says:

      Să nu confundăm corupţia cu eficienţa. Referitor la deficitul de locuri – bineînţeles, nu este cazul oraşelor (mari, mici) unde clasele sunt supraîncălzite de elevi. Fenomenul în cauză se produce cu pregădere la satele pustiite de migraţie şi există studii (Banca Mondială) care contabilizează unde şi câţi elevi sunt în şcoală. În plus, formula şcolilor de circumscripţie a fost pilotată în câteva raioane din Moldova, deci chiar nu e vorba de o afacere aventuroasă. De învăţători, ce să zic, îmi pare rău, e bine să li se ofere o soluţie, însă oamenii, în general, sunt smart şi se descurcă mai bine decât atunci când sunt ţinuţi de mânuţă de stat.

  4. Rodica says:

    Una din cai: De incurajat incadrarea cadrelor didactice disponibilizate (cu prealabila instruire pentru aceasta activitate) in centre de tip ‘after school’, unde se pot pune bazele pentru activitati concrete si dezvolta abilitatile copiilor in diverse domenii (pot fi arii de afaceri actuale). Pentru organizarea centrelor sunt necesare investitii, deci de facut populara conceptia, ideea, pentru incurajarea investitiilor private (poate fi o afacere profitabila), precum si cercetarea in domeniul obtinerii granturilor (pote sunt in acest domeniu). Iata si un material pe aceasta tema: http://www.ideideafaceri.manager.ro/articole/afacerea-zilei/idei-profitabile-de-afaceri:-cum-deschid-un-after-school-2195.html

    • Zenu says:

      Important e să nu producem eficienţă, creând o nouă deficienţă. 🙂 După cum îi comentam lui Eugen, oamenii se descurcă şi singuri. Legislaţia muncii în RM este şi aşa employee-friendly. Cele 6 luni de salariu plătit la concediere deja oferă suficient răgaz pentru ca persoanele disponibilizate să identifice alternative de lucru.

    • Lucia says:

      Rodica, spune-mi, te rog, cati moldoveni din sate au posibilitate sa plateasca pentru un afterschool? Ideea, cel putin pentru spatiul rural este, deocamdata, una aberanta. Mai practic, daca se face scoala de circumscriptie, in primul rand se verifica daca au toate cadrele didactice necesare. Si daca nu, pai cum vin elevii cu autobusul, in acelasi autobus urci si profesorii. Eu srau acum in Romania, aici e practica mare la scolile de circumscriptie, dar in mare, s-a dovedit ca nu e o solutie buna. Si mai trebuie verificat daca toti copiii de varsta scolara frecventeaza scoala. Mama mea e pedagog si din practica iti spun, ca, sint foarte multi copii nescolarizati la sate. Poate mai bine de folosit banii de afterschool, pentru sprijinul familiilor vulnerabile in vederea scolarizarii copiilor?

      • Rodica says:

        Sunt perfect de acord ca in conditiile actuale poate fi vorba pentru sate doar de centre finantate din granturi (mai precis cu plata pot fi in capitala, Balti, si nu toate, tinand cont de posibilitatile reale), poate organizate pe langa scolile de circumscriptie (profesorii pentru afterschool pot fi adusi cum ar veni, cu urmatoarea ruta (cheltuielile suplimentare evident estimate). Problema nescolarizarii multor copii din considerente materiale e si ea stringenta, poate in acest caz face de inceput cu ea. Caci daca e la cote mari, asta poate schimba situatia. Nu am cifre concrete la dispozitie si sa nu fac afirmatii nefondate. Ideea era ca oricum se cere ceva de intreprins, pentru ca moralul ce domneste la multi indiferent de generatie e cam jos, copiii vad cum pleaca disperati maturii peste hotare, atmosfera nu prea contribuie la crearea planurilor de viitor ce tin de Moldova, astfel, ceva ce ar deschide potentialul elevilor pentru a se incerca in diferite activitati, a prinde curaj, a avea incredere in fortele proprii, a putea face planuri aici si a indrazni le vad binevenite. Evident, doar la centre afterschool nu se rezuma. E ceva mult mai complex.

  5. Ana says:

    Profesori is prea multi, pe cand pedagogi profesionisti nu prea.

  6. Nicu says:

    cu “Învățători sunt mai mulți decât elevi” chiar ai dat-o-n bara 🙂
    in rest ai scris bine.

    la ultima intrebare, nu-ti pot raspunde … pentru moment 🙂

    • Zenu says:

      Chiar? În fine… am amplificat intenţionat – figură de stil.

      În realitate lucrurile nu ajung la pragul absurdului, dar sunt suficient de alarmante. Nu am cifrele la îndemână, dar ca să-ţi dai seama cum variază media: în Rezina – 15 elevi în clasă; în Chişinău – 49. Dar astea sunt doar mediile. Optimizarea atinge doar acele şcoli în care numărul de elevi este cel mai mic.

    • Zenu says:

      Uite şi nişte investigaţii:

      O şcoală cu 54 de elevi

      În şcoala din satul Ochiul Roş din Anenii Noi învaţă 54 de elevi, deşi clădirea este prevăzută pentru un număr de zece ori mai mare. „În scurt timp şcoala va avea clase de doar 2-3 elevi, de aceea vom fi nevoiţi să facem clase comune cu un singur profesor, lucru nedorit, dar şi greu de realizat din cauza programului şcolar care este diferit în funcţie de clasă. În acest caz sunt indicate şcolile de circumscripţie. În raion avem 6 şcoli medii care urmează să fie închise din cauza numărului mic de copii”, spune Gheorghe Vataman, şeful Direcţiei Tineret şi Sport din Anenii Noi.

      Numărul elevilor din Anenii Noi scade în fiecare an cu aproximativ 600 de copii, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Dacă acest ritm se va menţine, în 15 ani şcolile din acest raion riscă să rămână fără niciun copil.

  7. asa says:

    Eu propun sa optimizam satele. Daca satul este prea mic – se lichideaza, iar locuitorii sun stramutati/alipiti la alt sat. Asa facem economie pe autobuz si motorina pentru acesta. Bancile sa fie reproiectate. In loc de scaun, o sa de bicicleta cu niste pedale ca sa pedaleze elevii cit stau la lectii. Primim folos dublu – copii sanatosi si energie electrica gratuita produsa de copii. Glumeam:)

    Nu vad nimic rau in optimizare scolilor. Cred ca e mai logic si eficient sa se investeasca intr-un autobuz care sa circule zilnic si intr-un centru scolar modern dotat cu cele necesare care ar putea servi si ca centru “after school”. Cu un salariu decent profesorii n-ar fi impotriva sa se ocupe de copii si dupa lectii. Daca paralel se mai investeste in infrastructura (drumuri calitative) atunci notiunea de distanta si sat isi schimba simtitor valoarea (am putea vorbi de distante in RM daca am avea drumuri bune?). In asemnea situatii am avea citeva municipii iar restul tarii ar fi suburbii.

  8. Oleg says:

    iaca di și le place unora să preia prostii din mainstream fără a le analiza?
    vo dzîs la debilizator că grecii îs leneși și gata, ca niște radiouri sovietice trîmbițați aceste prostii.
    o mică porție, pentru trezire: http://octavianracu.wordpress.com/2011/07/01/europa-si-razboiul-informational-impotriva-greciei/

    • Zenu says:

      Nu citi pe sărite. Am zis io pe undeva că grecii sunt un popor leneș?

      P.S. Eu nu privesc debilizatorul decât foarte rar. Atunci când o fac filtrez cu meticulozitate. Lucrul pe care ți-l recomand și ție atunci când iai micile porții pentru trezire. 😉

  9. Zizea says:

    nu sunt de acord cu afirmatia “reduce din dividendele actionarilor”! beneficiile (a se citi: economiile) de la o rotatie redusa a fortei de munca mai mult decat compenseaza “salariile simbolice”

    • Zenu says:

      M-am referit la faptul că este o activitate totalmente inutilă. Faptul că aduce beneficii dincolo de activitatea economică propriu-zisă (consolidează noțiunea de corporație-familie) și, implicit, reduce fluctuația cadrelor, nu o pun la îndoială.

      La noi oricum e vorba de altceva. Definiția simplă: populism.

  10. Victoria says:

    fisca jopenizilor mi a placut cel mai mult. Japonezi mai au o fisca atunci cind matura pe strada puful plopilor aceasta actiune o fac cu respect lent,respectos fata de cei din jur, respectos fata de natura.