December 1, 2009 13

Imperiul mioritic

By in digresiuni

Ai observat deja, amice, că tema Imperiului stăruie în imaginația mea. Că e de vină Ernu, că e vorba de călătoria în Britania – n-am cum să știu. Un lucru e cert – temele mă aleg pe mine și nu eu pe ele; eu orbitez în jurul lor o habă de vreme după care evoluez (sau degradez – asta nu se știe cu siguranță). Prin urmare, fiind la acest capitol e vremea să rostesc temuta întrebare: noi – cum de n-am avut un propriu Imperiu?

Letopisețele tac mute în privința unui eventual Imperiu Moldovenesc. Sau moldo-vlah dacă ținem morțiș la cratimă (cratima = liniuța UNIRII). Motivul e simplu: n-a existat nici unul.

Poți considera nițel aiurită această abordare, dar chestiunea nu este într-atât de absurdă pe cât se pare la prima vedere. Afirm sus și tare că expansionismul geografic era fundamentul societății medievale. Monarhul avea nevoie de vasali loiali ca să-și consolideze puterea; loialitatea vasalilor se procura cu pământuri și cu titluri dăruite. (Pe unul l-a numit Movilă fiindcă s-a făcut moviliță ca să urce monarhul (scund de statură) pe cal; altuia i-a făcut cadou cetatea Chilia. Așa erau obiceiurile, asta era ergonomia puterii. În această ecuație unica variabilă deficitară erau teritoriile. Dacă nu cucereai un imperiu, urma să te împarți cu propriile moșii. Dacă eșuai, domniile-ți erau scurte, iar progresul tehnico-științific – jalnic.

Ștefan cel Mare (și, în opinia unora „Sfânt”) avea idei la acest capitol. Căsătorit cu o prințesă bizantină, athletul creștinătății, trăgea ocheade în direcția coroanei Constantinopolului și, dacă nu erau otomanii cei care ajungeau primii la linia de finiș, cine știe ce limbă s-ar fi vorbit de la Budapesta până la Bagdad. Precis nu bulgara.

Dacă am ajuns să discutăm serios la acest subiect, trebuie să-mi retrag cuvintele înapoi – viteza de deplasare a oștirii otomane n-are nicio treabă cu Imperiul nostru. Altceva e la mijloc. Am câteva ipoteze:

I. Ipoteza peninsulară. Pentru a rezolva ecuația puterii prin edificarea unui imperiu ai nevoie de o insulă sau, barem, o peninsulă. Imperiul elinist al lui Alexandru cel Mare, imperiul roman, imperiul spaniol, imperiul otoman… O privire peste ramificațiile geopolitice ale bătrânei Europe indică clar un lucru – dacă ajungi să locuiești într-o peninsulă, începi să te coci acolo până nu devii copt și atunci expolodezi. Teritoriile deschise nu sunt propice imperiilor – valurile de migranți vin și pleacă fără ca să prindă rădăcini. Trecutul țării noastre confirmă acest lucru – traci, goți, celți, slavi, sarmați, cumani, tătari – e un miracol că vorbim o limbă romanică! Austro-Ungaria și Moscovia par să infirme această ipoteză, dar poate că sunt niște excepții care confirmă regula;

II. Ipoteza bahică (sau dionisiacă). După cum a remarcat ingenios prietenul meu O, vinul în Moldova e bun. Și ne place nouă, moldovenilor. Nu în zadar s-a luptat Burebista cu viile. Bătăliile câștigate în ajun erau pierdute într-un after party, căci, deh, cum să se scape așa un motiv de celebrare! Altfel spus, n-am avut un imperiu căci nu ne-a păsat prea tare. Mioritici suntem, ce mai! (În realitate – doar jemanfișiști);

III. Ipoteza probabilistică. În cele din urmă voi admite că un Imperiu este un cocteil care se produce prin mixarea mai multor ingrediente printre care „șansa” nu va fi ultimul pe listă. Multe națiuni sunt pe mapamond, însă doar pe câteva le-a „bătut norocul” să se aleagă cu niște imperii drăguțe. În fond e o întâmplare. Un personaj strălucit care apare exact atunci când bate the wind of change. Poate că Ștefan a fost un astfel de personaj, dar vremurile erau potrivnice; poate că vremurile erau favorabile, dar Ștefan ia-l de unde nu-i. Cam așa.

Trei e o cifră bună, iar alte ipoteze oricum nu am.

Dar de unde până unde toate astea, mă vei întreba poate? Păi cum altfel – „Basarabia – pământ românesc!” se scandează sub ferestre, iar „atmosfera unirii” se arată propice reflecțiilor mele imperialiste.

UE, CSI, NATO – pe fundalul acestor acronime, lozinca „Basarabia – pământ românesc” sună aproape disperat. Un imperiu e ceva tentant, iar România Mare este pentru unele spirite romantice the next best thing vizavi de un Imperiu. Remarc în treacăt caracterul teritorial al lozincii: tot pământ împărțim. Nu mă supără. Nu atâta timp cât nu se trece la „cemodan-vokzal-rassiya”. Faza cu fumul tricolor e chiar mișto, se vede de la o poștă că rechizitele sunt pregătite pentru meciul Șerif-Steaua care se va juca în after party. Nu mă deranjează nici rusofilii. Într-o societate normală sunt și de unii și de alții. Câte un 10 la sută la fiecare colț de ring.

Altceva mă îngrijorează însă. Retorica naționalistă este foarte convenabilă pentru a camufla incompetența și corupția. Acest film parcă l-am mai văzut odată. Parcă n-avea happy end?! De ce să-l privim de două ori?

P.S. Între timp, cu un cartier mai sus de Piața Marii Adunări Naționale se dezvelea o lupoaică. Cu doi gemeni sugari. Mâine merg să o văd. Mi-a lipsit animalul.

Tags: , , ,

13 Responses to “Imperiul mioritic”

  1. v.ernu says:

    Frumos…
    recomand Carl Schmitt (stiu ca e considerat fascist dar e cel mai bun la citeva capitole si trebuie citit). Are cea mi tare teorie legata de insular/peninsular si genul de politica care decurge din asta. Insularii se pare ca au invins.
    si, daca imperiul (mai ales de tip nou) te intereseaza atunci Imperiul lui Hard si Negri (se gaseste in rusa si ingleza… in ro din pacate inca nu e tradusa).
    v.ernu

  2. v.ernu says:

    din pacate nu am vazut filmul… dar stiu o parte din oameni…
    caut si vedem…(pe Zizek si Hardt vazut in ceva conferinte)… cu Zizek am reusit sa schimb si niste vorbe oioi.. mitul in carne si oase… (Groys mi-a facut cunostinta la Frankfurdt… dar omul se grabea sa-si ridice onorariul… asa-s stingistii de 5 stele hihi)
    v.ernu

  3. Valentin says:

    ar mai fi şi ipoteza culturală, civilizaţionistă. Doar statele care au dezvoltat o civilizaţie înaltă au reuşit să se impună asupra altora creîndu-şi imperii. Dacă vreţi, fiecare popor dacă vrea să fie mare vine cu o mare idee proprie – nişte modele de construcţie sistemică.

    • Zenu says:

      Ar mai fi… dar nu vreai să afirmi că moldovenii nu au dezvoltat o civilizație înaltă?!?

      În realitate, cred că armele au vorbit primele și ideologia a urmat. Ia Imperiul Spaniol de exemplu. Se poate opina în favoarea unei civilizații catolice însă în realitate, conquistadorii au fost un produs al reconquiestei peninsulei iberice de la arabi. Reconquista s-a terminat cu succes în 1492, însă zelul belic a rămas. A fost o găselniță descoperirea Lumii noi. Nu cred că promovarea catolicismului overseas a fost ideea. De asemenea, mongolii au acționat fără aspirații civilizatoare – poate de asta nu s-au ținut la putere.

      Apoi, te-ai mira, dar Ștefan chiar a avut o viziune. Un fel de a III-a Romă. Sau poate că a pus ochiul pe un tron care se clătina.

  4. Valentin says:

    Eu cred că nu trebuie subestimat efectul coagulant pe care l-a avut religia catolică în realizarea Reconquiestei și constituirea Imperiului spaniol.
    Răspîndirea islamului și forța generată de pe urma unirii triburilor arabe (Imperiul Arab) ulterior și altor etnii care i-au urmat a degenerat și a dus la o expansiune pe cea mai mare parte a Asiei si Africii de nord.
    Contrar, bunăoară în Balcani, religia a avut un efect advers împărțind slavii un popor de o limbă (yugoslavii) slăbindu-i și făcîndu-i să se lupte între ei.
    Revenind concret la subiect, ce i-a făcut pe eleni, romani(sistemul politic/juridic dezvoltat de la orase state pînă la imperiul macedonian/roman), perși(“Iran’s glory has always been its culture” Greater Iran, Mazda Publishers, 2005),chinezi (budismul, maoismul si mai ales confucionismul), arabi (islamul ),ruși (ortodoxismul, sistemul administrativ centralizat) puternici și i-a făcut pe alții se aibă o trecere mai scurtă în istorie (asirienii,hunii, mongolii etc). Apropo, unele din ele n-au fost imperii care au pornit de la o premiză peninsulară ci au avut condiții chiar și mai proaste decît noi moldovenii.
    Popoarele purtătoare unei civilizațiile înalte după cum ne demonstrează istoria nu sunt asimilate ci ca regulă asimilează. Ante sau pre e o discuție de la caz la caz, cert e însă faptul că merg mînă-n mînă.

    Să fi avut Ștefan ce nu prea au moldovenii de azi o gîndire strategică?
    S-o fi gîndit la Pocuția și la Constantinopol că nu degeaba era un apărător al creștinătății. 🙂

    • Zenu says:

      …ca să nu trecem cu vederea Imperiul sovietic cu al său zel misionar (comunismul = raiul terestru). Aici nu glumesc, fără ideologia comunistă, URSS ar fi fost un imperiu impotent. Whatever.

      De Ștefan. Accept ce spui – gândirea strategică a lui Ștefan. Cu atât mai amar testamentul său: eu mor – nu vă chinuiți, închinați țara turcilor. Care i-a fost strategia? De ce nu ungurilor? Polonezilor? De moscali nu aducem vorba, căci până la teribilul Ivan al IV-a nu era mare lucru de capul lor.

  5. […] yo, basarabean divorțat de patrie („lepădat” e cuvântul dizgrațios, deși exact), pun temeliile unui vast Imperiu Mioritic. Montez pomul de Crăciun devreme. Roux și gemenii sunt în culmea fericirii. Găsesc timp (în […]

  6. […] yo, basarabean divorțat de patrie („lepădat” e cuvântul dizgrațios, deși exact), pun temeliile unui vast Imperiu Mioritic. Montez pomul de Crăciun devreme. Roux și gemenii sunt în culmea fericirii. Găsesc timp (în […]

  7. Gabriel says:

    Hihihi

    Sunt de acord cu ipotezele ! toate 3 ! Pana si o tara minuscula cum este Portugalia a reusit sa sa-si faureasca un imperiu pentru ca a avut acces la mare !

    In ceea priveste imperiul moldo-vlah a existat asa ceva, efemer însa :

    Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor pe la 1100 !

    • Zenu says:

      Apreciez mențiunea Țaratului Vlaho-Bulgar. Dar numai istoriografia română folosește această sintagmă, lumea s-a luat după bulgari – Втора българска държава (Second Bulgarian Empire). Deși pare cert că Petru și frate-su Asen au vorbit valaha și, probabil, au fost valahi de etnie. În mod miraculos în privința lor tot 3 ipoteze există: 1. valahi; 2. bulgari; 3. cumani.

      Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre acea perioadă. „Epoca întunecată” dintre daci și descălecare este, de fapt, mult mai „luminată” prin prisma istoriei statelor vecine. 🙂

  8. Valentin says:

    Aşadar, de ce nu Imperiu vlah dar Ţarat bulgar?
    De ce vlahii de la nord de Dunare n au fost asimilaţi în timp ce ăştia de la sud de Dunăre deşi erau poate chiar mai numeroşi şi au avut parte o romanizare mai intensă s-au dizolvat în masa slavilor?
    Asăneştii n-a fost decît o încercare efemeră a vlahilor de a-şi consolida netîrnarea de Imperiul Bizantin. De fapt, toată istoria vlahilor a fost dominată de încercarea lor de a-şi asigura neatîrnarea de puterile care s-au constituit odată cu nou veniţii slavi, turci, austrieci etc. Din pacate, de cele mai multe ori aceasta se reducea la refugierea lor în munţi dat fiind faptul şi ocupaţia lor de bază – păstoritul.
    Răspunsul îl găsim în ocupaţia de bază deşi transhumanţa era caracteristică pentru toţi valahii totuşi, la nord de Dunăre era predominantă agricultura, iar la sud păstoritul, respectiv sedentarismul celor de la nord le-a crescut numărul care au populat compact zona le-a întărit coagularea culturală a permis consolidarea comunităţilor în jurul unor valori comune cum ar fi limba, obiceiurile.. (Un exemplu al influienţei a unor asemenea factori îl putem vedea la populaţiile maya din peninsula Yucatan şi rolul pe care l-a avut agricultura în constituirea statului Maya (cultura porumbului etc).
    Se pare că valahii erau mult preocupaţi de oile lor decît de consituirea unei statalităţi rămînînd dispersaţi pe tot teritoriul munţilor Balcanici şi Carpaţi.. Vezi cazul valahilor http://en.wikipedia.org/wiki/Valachs

    • Zenu says:

      Mă bucur să aflu o persoană preocupată de statalitatea Imperiului Mioritic în prag de revelion. Sincer. 🙂

      În planul preocupărilor valahilor din nordul Dunării ai perfectă dreptate – nu ne ardea nouă de Imperiu (vezi Ipoteza #2 Bahică). O privire sumară la harta de mai jos denotă elocvent că la nord de Dunăre doar industria agroalimentară (olăritul) avu sorți de izbândă. The fun avea loc mai la sud de Dunăre.