November 6, 2009 4

Brașoveanul din Bombay

By in india

Rushdie spune povești. Adică scorneli. Adică brașoave. Foarte inteligente și seducătoare, numai că mă întreb: la ce bun toate aceste giuvaiere? Poveste de dragul povestitului, o poveste care te sustrage din viața reală și te aduce în miezul ei. Își exportă personajele în viața reală altoind-o.

Lectură seducătoare. Seducătoarea din Florența.

cumatrism 036

Cu opreliște la titlul cărții să remarc înainte de toate că substituirea lui enchantress cu seducătoarea nu a fost soluția optimală. Aici e chestie de vrăji, nu de adulter. To enchant înseamnă a face farmece. De la bine la rău engleza oferă variante: enchantress, sorceress & witch. E adevărat, românește avem vrăjitoare și zgripțuroaice, dar dacă l-am consulta pe Dimitrie Cantemir am găsi un panteon mai bogat cu zâne și ursitoare. Dar și DEX online vine cu variante:

VRĂJITOÁRE s. babă, (rar) vrăjitoreasă, (pop.) băbăreasă, fermecătoare, fermecătoreasă, meșteră, meșteriță, (reg.) bosconiță, cotoroanță, meștereasă, meșteritoare, șișcă, (prin Transilv.) bosorcaie. (I-a descântat o ~.)

Zâna din Florența? Clasic, dar un pic poetizant. Fermecătoreasa din Florența? Exotic și incitant.

Bun. Ne-am lămurit cu titlul. Ce facem cu cele 366 de pagini?

Salman Rushdie face un inegalabil mixaj între Decameron și 1001 de nopți aducând aproape Principele macchiavelic de Despotul asiatic. Rezultatul e încântător. Savuros. Akbar la un pol; Medici – la celălalt. Un talmeș-balmeș care vrea să spună că frontierele între Est și Vest sunt ca și fictive.  La un moment, pe paginile romanului își face apariția Vlad Țepeș al nostru. Deci, e de bine.

Dar se strecoară o fisură. Deși esențialmente suntem identici, dialogul între civilizații e suspendat de chestiunea credibilității. Se descoperă un anacronism. Identitatea este pusă la îndoială. Apar două ipoteze.

Unu. Ne mișcăm în ritmuri diferite.

Doi. Europa cucerește timpul, Asia – spațiul (adică bate apa-n piuă).

Concluzie: romanul lui Rushdie anunță o aventură intelectuală delicioasă însă, înainte de a ne fi servit desertul, oferta este revizuită brusc, iar gastronomul nostru literar se retrage la spălatul (bibliografic) al tacâmurilor, în timp ce noi, cititorii, suntem invitați mojicește la portiță. 🙁

Și cu prințul ce facem? Și cu dragostea ce facem? Și cu povestea ce facem?

Tags: , , ,

4 Responses to “Brașoveanul din Bombay”

  1. vitalie says:

    Sorine, unde in alta parte decat pe campul literar ar fi abolite granitele spatiului, timpului, conventiile geografice si culturale (cel putin pana la o limita)? nicaieri..decat doar in vis..
    so, sa-l lasam pe Rushdie sa povesteasca…sa bata campii…brasoave si restul…

    • Zenu says:

      O, da! Partea asta mi s-a părut super savuroasă, doar că mi-am creat anumite așteptări față de final. Să zic așa: am folosit materia cărții ca să-mi stârnesc imaginația. La un moment dat am avut nevoie de o iluminare, care nu zic că nu a fost indusă, dar nu la fel de reușit precum în „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” de Junot Díaz (de care am vorbit aici) sau „Tigrul alb” de Aravind Adiga (de care n-am apucat să spun prea multe :)) Deci, astea două rămân a fi marile descoperiri literare ale anului, pe care le recomand fără rezervă.

  2. […] despre Imperiul Mogulilor la Salman Rushdie. Recomandat de Maddame. Place. Întrerup lectura ca să vizitez un alt Imperiu decimat. Scoția, Țara Galilor, Iralanda de Nord, Anglia și […]

  3. […] despre Imperiul Mogulilor la Salman Rushdie. Recomandat de Maddame. Place. Întrerup lectura ca să vizitez un alt Imperiu decimat. Scoția, Țara Galilor, Iralanda de Nord, Anglia și […]