December 20, 2010 4

Sexus. Nexus. Plexus.

By in america de nord, design, literatură

O serie de autor super-tentantă a apărut la Polirom. No cum să nu o vrei? Henry Miller e distins prin nişte coperte vintage, executate în alb-negru şi extraordinar de sexoase. Presupun că şi conţinutul. N-am ajuns să-l citesc încă.

A stat la Paris omul şi a scris într-o veselie dementă.

L-a citit Astvaţaturov şi s-a influienţat de dânsul.

A produs ravagii. Anticipez savoarea.

Stârnit, răscolesc prin librărie. Găsesc Nexus şi Plexus. Dar Sexus, unde să fie?

O întreb pe Doamna T care amabil îmi explică că a avut cinci volume de Sexus şi toate cinci s-au consumat. Hm… io ce mă fac, căci e totuşi e primul volum al trilogiei? Naşpa să încep cu Nexus.

Se interesează la celelalte librării. Conversaţia e ceva de genul:

– Mai ai Sexus?

– …

Sexus în copertă neagră?

– …

– Nu Nexus, că Nexus am şi eu. Sexus n-am.

– …

– Păi şi eu iaca am rămas fără Sexus.

Umorul Doamnei T este dublu-rafinat. Nu ştiu cum se leagă conversaţia de partea cealaltă a firului de telefon, dar înţeleg că se amuză copios şi dincolo. Însă Sexus o să fie abia după sărbători (asta dacă n-am noroc în alte librării ;)).

P.S. Cărţile erau învelite în celofană comme il faut ca să nu-şi facă de cap minorii needucaţi. Că cine ştie ce bazaconii mai pot fi şi-năuntru? 🙂

Tags: , , , , , , ,

4 Responses to “Sexus. Nexus. Plexus.”

  1. Vladimir B. says:

    Fără îndoială, conţinutul de sub acele coperţi ESTE sexos; pregăteşte-te pentru ceva a la grande!!!

    • Zenu says:

      Vorba pionierului: întotdeauna gata! 🙂

    • Zenu says:

      Sau aşa: În tot. De-a una. Gata.

      Acum îs cu O femeie. De Péter Esterházy. Bună trambulină către Miller. Uite cum scrie maghiarul:

      …în schimb dacă da, dacă s-a plictisit de mine, dacă-i sătulă până-n gât de mine, până peste cap, atunci trebuie de-ndată să iau măsuri. Şpagă, mită. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă: pe cai! (“Dacă o adiere m-ar ajuta s-o încalec, nu m-ar putea smulge nici furtuna.”) Despre umilire şi umilinţă am amintit deja. Orice, numai să rămână. Nu pot să stau cu mâinile-n sân, chiar dacă-i vorba de sânii ei. Mă pot doar resemna, odihni în ea. (Desigur, după atâtea trădări, nici ea nu mai este, nici eu nu mai exist, există doar faptul că rămâne. Păi doar asta am vrut, să rămână, să existe rămânere.)

  2. […] devine un mission impossible. Sunt ademenit de alte orizonturi, Henry Miller mă așteaptă cu Sexus, Nexus, Plexus, dar va trebui să mai zăbovească pe raft că nu-l poți lăsa pe sărmanul Cincinnatus la […]