O furnică mi s-a urcat pe picior şi l-a muşcat. “Au!” a zis piciorul din curtoazie. Nu s-a supărat prea tare. În conformitate cu informaţia receptată de procesorul de date, durerea a primit nota 1 pe o scară de la zero la zece. În următoarele cinci minute, furnica (aceiaşi? alta? nu o cunosc la faţă) […]
Tags: destin, roberto bolaño
…Iată vin în cale, se cobor la vale, trei turme de miei cu trei ciobănei. Unu-i chilian, unu-i mexican şi al trelea-i… tot mexican, dar despre el se vorbeşte doar la începutul cărţii după care personajul respectiv, García Maduro îi zice, dispare fără ruşine. Cel care-i chilean e Arturo Belano, următorul fiind Ulises Lima. Nişte […]
Tags: roberto bolaño
Poziţie orizontală, la podea, enciclopedia deschisă. Большая-советская, căci în momentul descrierii încă mai suntem în 1987. Vara este la fel ca şi în 2012: toridă. Nu am chef să ies. Cele două şcoli gemelare, prosternate în faţa geamului sunt pustii – e vacanţă. Perestroika se întâmplă cumva de la sine. Fără participarea mea. La unul din […]
Tags: roberto bolaño
Poate fi Spania. Poate fi Italia. Mize, speranțe, pasiuni… În câteva ore ceea ce la moment reprezintă o incursiune mentală într-un viitor plauzibil va deveni certitudinea unui trecut irefutabil. Zarurile vor fi aruncate și lucrurile vor deveni definitive. Scrise în piatră. Unii vor jubila, alții se vor lamenta. Vor fi discuții ex-post. Dar emoțiaex-ante o vom lua […]
Tags: roberto bolaño
Gabo zice că n-a venit să țină un discurs dar, în realitate, anume asta și face. „N-am venit să țin un discurs” este o selecție de 22 de discursuri pe care Gabriel García Márquez le-a rostit cu diverse ocazii. Cea mai mare parte dintre textele reunite sub copertă sunt niște triluri pompoase. Merită să le […]
Tags: carlos fuentes, gabriel garcía márquez, julio cortázar
Cu Murakami mai greu. Nu am altă opţiune decât să aştept prima traducere din japoneză a lui 1q84. Rusă sau engleză? Oricare din ele. Până una alta traducătorul rus al lui Haruki-sensei, Dmitri Kovalenin, ne bucură cu traducerea filmului “Pădurea norvegiană” pentru premiera lui din decembrie. Aşteptăm. Cu Bolaño mai uşor. Am toate operele lui […]
Tags: bunbury, haruki murakami, roberto bolaño, zoé
După o discuție fulminantă la finele săptămânii precedente despre futilitatea rimei (ce risipă!) m-am întors la versurile care contează. Pentru mine firește. Însă fiindcă-s în spaniolă (că-s de Robertino Bolaño, prietenul nostru) iată o modestă încercare de a-l reinventa pre românește: Câinii romantici La acea vreme aveam douăzeci de ani și eram nebun. Am pierdut o […]
Tags: roberto bolaño, versuri
Poate exista un curent literar care perindă din generație în generație? De obicei, ne imaginăm o gașcă, o bandă, un club. Oamenii se întâlnesc, fac schimb de idei, împărtășesc idealuri sau urăsc în comun anumite lucruri. Există un clei ideologic care îi unește, un manifest sau un nume. Sunt dadaiști, lost generation, existențialiști sau beatniks. Dar sunt […]
Tags: cărți, charles bukowski, coperte, john fante, roberto bolaño
Din punct de vedere al literaturii, pampa argentiniană e un fenomen. Puține țări care dau dovadă de atâta perseverență în producția de autori remarcabili. Fii atent: Leopoldo Lugones, Jorge Luis Borges, Adolfo Bioy Casares, Silvina Ocampo, Ernesto Sábato, Julio Cortázar… Mai recent: Federico Andahazi și Carlos Balaceda. O fi de vină încrucișarea dialectică dintre spiritul […]
Tags: adolfo bioy casares, aravind adiga, arturo pérez-reverte, carlos balmaceda, ernesto sábato, federico andahazi, jorge luis borges, julio cortázar, leopoldo lugones, silvina ocampo
Din cauza lui Julio Cortázar vorbesc spaniola. În pofida trivialității abjecte a afirmației „rusa aș învăța-o măcar și pentru faptul că rusește a vorbit Vladimir Ilici” eu am luat-o în serios. Mi s-a părut un motiv suficient de bun. Ei, bine dacă sincer nu era doar el. Mai era și Borges și Reverte și Márquez […]
Tags: arturo pérez-reverte, báthory erzsébet, gabriel garcía márquez, jorge luis borges, julio cortázar, mario vargas llosa, paris
