May 16, 2011 Off

Așteptându-l pe Godard

By in film, românia

Cum l-am evitat pe Jean-Luc Godard? N-am idee. La un moment dat, amicul meu Nelu era tare pasionat de el. Se poate face un film după care să vrei să-i tragi cuiva una la moacă? Despre Godard era vorba. Vorba era în București cu douăzeci de ani în urmă când eram tineri și neliniștiți.

Am apucat să văd primul meu Godard cu câteva zile în urmă. À bout de souffle (1960) e poezie pură. Un Belmondo magnific și totalmente fraged, cu mimică împrumutată de la Humphrey Bogart. Face tot ce vrea, căci el e cuceritorul lumii. Vrea bani – fură, vrea fata – se bagă în pat la ea, îi iese cineva în cale – îl omoară. Numai că lucrurile se complică. Nu poți face ce vrei, într-o habă de vreme ți se pune stop. Și nu contează că ești obosit sau supărat. De ce să te superi? Hoții fură, iubiții se iubesc, iar trădătorii trădează. Poți tânji cât vrei după peretele închisorii, numai că visele îți sunt spulberate de alții. Ei întotdeauna vin după tine. Mai devreme sau mai târziu – te găsesc.

Deci ce înseamnă să-ți trăiești viața proprie? În Vivre sa vie (1962) eroina își bagă piciorul în convențiile sociale. Numai că are nevoie de bani. Îi împrumută cineva două mii de franci? Toți îs buni la vorbe. Însă chiria nu e pe gratis. Ajunge să se prostitueze. O vreme i se pare că a găsit soluția potrivită. Numai că și aici sunt reguli. Și din nou lucrurile se complică. Într-un pasaj fulminant, eroina stă de vorbă cu un filozof. Întrebarea existențială – viața ce e? El îi povestește despre moartea lui Portos. Mușchetarul face un pas și se gândește – de ce să-l facă pe următorul? De ce după ce faci un pas cu dreptul, trebuie neapărat să miști piciorul stâng? Se oprește din mers. În momentul ăsta zidul se năruie și-l omoară. Ori trăiești, ori gândești, na!

În Alphaville (1965) – capitala galaxiei imaginate de Godard, comportamentul irațional este interzis prin lege. Lacrimile și dragostea sunt pedepsite cu moartea. Sentimentele sunt persecutate. Totul e sub urmărire, totul e supus unei logici de fier. Ceea ce nu este logic nu are dreptul să existe. Poeții, pictorii, artiștii… sunt de domeniul trecutului. Ei au inventat iubirea. În Alphaville nu se practică așa ceva. Cuvinte neînțelese cum ar fi capitalism sau comunism sunt șterse din dicționar… Un bărbat din Tărâmurile Îndepărtate vine să distrugă Alphaville. Se îndrăgostește, crede că se îndrăgostește într-o fată, crezând că ea va înțelege. De ce? Iată o întrebare la care nu are rost să căuți un răspuns.

Asta e. Nu mai aștepta. Godard e inevitabil.

Tags: , , , ,

Comments are closed.