La Milorad Pavić se bifurcă nu doar potecile, ci şi grădinile. Citesc “Мушка” în rusă. Cum ar veni în traducere românească – aluniţă falsă. E vreun cuvânt mai bun? Nu ştiu. În sârbă i se zice “Вештачки младеж” şi este romanul care pune punct în bibliografia lui Pavić. E bizar când te gândeşti că protagonistul [...]
Tags: carlos castaneda, destin, milorad pavić
- Scoate limba! era chemarea adresată de pe coperta colecţiei de povestiri scrise de chinezul Ma Jian. Foarte bine. După ce le-am citit pe primele 3 am acceptat să o scot. Cred că merită efortul. Fiindcă e un spărgător de mituri. Răsturnător de iluzii. Şi fiindcă e un scriitor de marcă, lucru care se simte [...]
Tags: kesang marstrand, ma jian, tibet
Vara se citeşte altfel. Mai ales dacă actul lecturii se produce pe marginea unei piscine, sub muzica valurilor sau în bătaia aerului condiţionat dintr-o cameră de hotel cu vedere la mare. Nu, nu, Søren Kierkegaard n-are ce căuta în compania unor ochelari de soare şi a unei perechi de șlapi. (Poate, dacă te aventurezi într-o [...]
Tags: amin maalouf, arturo pérez-reverte, boris akunin, carlos ruiz zafon, haruki murakami, koji suzuki, milorad pavić, patrick süskind, vacanță
După o discuție fulminantă la finele săptămânii precedente despre futilitatea rimei (ce risipă!) m-am întors la versurile care contează. Pentru mine firește. Însă fiindcă-s în spaniolă (că-s de Robertino Bolaño, prietenul nostru) iată o modestă încercare de a-l reinventa pre românește: Câinii romantici La acea vreme aveam douăzeci de ani și eram nebun. Am pierdut o [...]
Tags: roberto bolaño, versuri
Trebuie să-l descarc pe John Fante din sufletul meu. Să mă descotorosesc de Bandini – asta e. Căci de două săptămâni nu mai pot citi. Credeam că e de vină munca la plantație, dar s-a întâmplat să fiu très occupée și mai înainte. Și pasionat când eram, tot găseam timp să citesc. Chiar și dacă [...]
Tags: adolfo bioy casares, carlos balmaceda, charles bukowski, john fante, julio cortázar, roberto bolaño
