November 29, 2010 8

Animalul politic a votat

By in digresiuni

Nu mă iau de electorat. Vorba moldo-vlahului: toată stima şi respectul pentru popor. Însă, aşa i-a catalogat Aristotel pe sapienşi – “animale politice”, cu gândul, bineînţeles, la faptul că trăim în polisuri şi că avem orânduire socială. Aproape ca la albine, numai că orânduirea noastră e mai complicată, căci pe lângă regină, trântori şi albine muncitoare mai avem parte şi de coali-ţii, opozi-ţii şi democra-ţii.

Deci, la bot n-am luat, am votat. Foarte consecvent. În secţia de votare, la care merg anual cum merge lumea la împărtăşanie, un bătrânel niţel senil şi aproape seren făcea publicitate viitorului luminos al “Moldaviei” în familia de republici sovietice. Era atât de fericit încât îmi era lene să-l contrazic. Fiecare cu raiul lui, mai ales că dânsul e mai aproape de locul râvnit, decât io cu zenu meu. Bilanţ: în pofida speranţelor alimentate de reţelele sociale, au votat Valera, bătrânii şi Şefu. Ca de obicei.

Excit-pollurile au frapat prin lipsă de clarviziune. Am ezitat să mă auto-felicit urmare a rezultatelor anunţate de IRES – prea frumos ca să fie şi adevărat, însă celor de la CBS-AXA am fost tentat să le dau crezare. Realitatea a spulberat speranţele: 42, 32, 15 şi 12, dacă să facem numărătoarea pre limba mandatelor. Te vei pricepe să le aranjezi şi singur. Exact. După cum am menţionat mai sus, foarte consecvenţi “ai noştri”.

Dar destul să-mi înşirui frustrările. Cu certitudine că nici tu nu duci lipsă de atare marfă. Întrebarea, cum zice colega, shakespeariană, este ce facem mai departe?

Facem matematică. Adică, faşem. Pe variante.

1) 32+15+12 = 59

Aici am mai fost. Suficient ca să facem guvern, insuficient ca să dureze patru ani. Insuficient pentru a alege gospodar în ţară. Diferenţa vine de la lipsa unei variabile – AMN, ceea ce întrucâtva simplifică algoritmul sau cel puţin reduce numărul de fotolii necesare într-un minister la trei. Lucrul în sine este un bun pocinog pentru o reformă administrativă. În linii mari, însă, cunoaştem ce urmează: încercări de a alege Preşedinte, rateu, alegeri anticipate (cu complicaţia că în 2011 avem şi alegeri locale) şi din nou muzică.  Pot fi şi sub-opţiuni, dar atâta timp cât oricare din ele vizează un orizont decizional de un an, sunt slabe şansele că oricare din ele va fi în măsură să producă Schimbarea. În eventualitatea unui atare scenariu, un contract “pre-nupţial” între membrii alianţei este mai mult decât recomandat (s-a încercat cu încrederea – nu prea).

2) 42+15 = 57

Uf. Eram cât pe ce. Mare pericol dacă scăpam suma PD-ului şi a PCRM-ului peste majoritatea constituţională. Am fi ajuns să “savurăm” un PCRM-2, mai ales că mulţi dintre actorii principali sunt esenţialmente aceiaşi (chiar dacă au migrat din sfera afacerilor în sfera policului (nuanţe neglijabile în RM)). Ţinând cont de faptul că 57 < 61, această cumpănă este oarecum depăşită, însă, o guvernare de stânga, fie ea şi provizorie, este oricum posibilă. Ce este în măsură să producă acest lucru? De exemplu, flexibilitatea pe care PD va încerca să o demonstreze faţă de ambele eşichiere politice  în combinaţie cu reticenţa PLDM-ului şi a PL-ului de a face concesii. Ultimii ar putea să prefere retragerea în opoziţie, dându-le oponenţilor “şansa” să o dea în bară.

3) 42+32 = 74

Ha! Surpiză??? Poate că nu tocmai. Liderul PLDM a făcut cu ochiul în direcţia unei coaliţii de interese, excluzând o coaliţie de guvernare cu comuniştii. Asta ar putea să însemne un compromis pe terenul viran al alegerii Preşedintelui ţării şi, eventual, al modificării după bunul plac al părţilor a Constituţiei. PCRM şi-a anunţat în vară candidatul: doamna Greceanîi. Domnul Filat ar putea fi tentat să accepte în schimbul unei guvernări exclusiv peledemiste. Desigur că scepticii vor invoca falimentul politic “PPCD” în calitate de contra-argument, însă premizele sunt uşor diferite. Domnul Roşca s-a aventurat în nefasta lui aventură de pe poziţia de extremă dreaptă, pierzând în cele din urmă electoratul în favoarea PL-ului. PLDM este o forţă de centru-dreapta şi are un electorat mai pestriţ. În plus, patru ani de guvernare exclusivă pot fi suficienţi pentru a disciplina “partenerul de interese” şi de a îmblânzi propriul său electorat. Deci să nu excludem această posibilitate.

Eu alte ecuaţii nu văd. Ah. Ar mai fi una. Poate că democraţia nu prinde la “ai noştri” şi ar fi cazul să examinăm alternative. În 20-30 de ani, un monarh poate să ajungă să placă. Ba chiar poate deveni incoruptibil. Chiar şi gospodar. Şi apoi, 101 = 101 în orice circustanţe.

Până una-alta punct.

Tags: , , , ,

8 Responses to “Animalul politic a votat”

  1. Teon says:

    Da, chiar interesant votul “animalului politic moldovean”….
    De fapt, ce zice Aristotel despre “zoon politikon”/Πολιτικα vine dupa ce a zis cate ceva si in “Etica”…dar, iarasi – asta are si mai putina legatura cu Alegeri-Moldova-2010.

    Fericirea lui zoon politikon = activitate, asa ca ce fel de “bine suprem dincolo de bunurile particulare”?

    …coloana infinitului tragic-comicului cu specific moldovenesc…

  2. talex says:

    Poate tradeaza vreo 2 comunisti, da fie vorba intre noi, nu cred…

    • Zenu says:

      …căci noi realizăm cu toţii că 59+2 fac 61 şi prin urmare asta ar da o şansă alianţei democrate. Teoretic e posibil. Să vedem dacă ajung să se înţeleagă cei trei între ei.

  3. Igor says:

    mai exotic pare scenariul 3 desi nu/mi prea imaginez cum PCRM/ul s/ar multumi doar cu pozitia de Presedinte, ei se pare ca ori renunta la tot ori obtin totul… in plus cred ca unele persoane de la PD/ul nu mai rezista inca 4 ani pe banca de rezerva.
    pina una alta scenarioul 2 (+ 2 voturi de argint) este real

    • Zenu says:

      Iată cum văd eu interesul PCRM-ului: ei oricum pierd încet din electoratul său. Dacă forţează alegeri anticipate – mai pierd 2-3 mandate. Dacă se “abţin” de la guvernare pe patru ani – pierd mai mult. Respectiv, pentru ei ar fi crucial să aibă un gen de prezenţă publică pentru ochii şi urechile alegătorilor. În plus, în pofida caracterului anunţat parlamentar al formei de guvernare, institutul preşedinţiei presupune suficiente pârghii de control asupra puterii executive. Adică suficient de atractiv ca să-l vrea…

  4. ha, Aristotel mai avea ceva in minte…niste robi…care nu erau animale politice dar animale-animale si care asigurau hrana animalelor politice…asta ca sa fim corecti cu termenii, cu poporul si mai ales cu modul de a gandi politica in lumea autohtona…ca, neavand robi ci trebuind sa munceasca singur, electoratul local asteapta paine de la alegeri…si in campania electorala moldoveneasca despre paine ar trebui sa se discute (iluziile despre principii, cum se discutau in Grecia, tre sa cada)…
    despre aliante. n-am chef sa vorbesc. din 2005 se tot fac. parerea mea: asa-i tara. alte alegeri n-o sa rezolve mare treaba. decat daca ies 20 % din alegatori si voteaza in proportie de 80 % pentru un partid…cum a mai fost. la Chisinau. Chritoaca a fost primar cu 36 % din alegatori la urne.
    dupa mine trebuie o coalitie nationala, care sa aleaga un presedinte. apolitic. nu pe Lupu. pe altcineva. macar si pe G. Duca sau petrica zburatel de la Bilicenii Noi.

    • Zenu says:

      Nici pe Duca. Mai bine pe Petrică Zburățel whoever he is. Deși șansele le are Lupu. Și o să discutăm despre pâine (dacă va mai fi pâine).

%d bloggers like this: